sâmbătă, 29 martie 2014

Serviciul militar obligatoriu

Zilele astea se serbează aniversarea a 10 de NATO pentru România sau România în NATO.
Toţi liderii politici s-au simţit datori să dea declaraţii festive dar şi prudente în contextul crizei din Crimeea şi Ukraina.

Am citit un interesant interviu luat lui Petre Roman în ziarul România liberă. Acesta a fost implicat prin funcţiile îndeplinite în deceniul 10 în apropierea şi integrarea în structura NATO. 

Dar nu de poveştile spuse de un cunoscător al problemei vreau eu să comentez, ci despre altceva!

La un moment dat el a povestit că intrarea în NATO a cerut şi profesionalizarea armatei. Asta a implicat ridicarea obligativităţii pentru bărbaţi de a mai face serviciul militar. Petre Roman spune că aceasta a condus la ridicarea profesionalismului militar dar  a slăbit legătura emoţională dintre popor şi armata sa naţională. Această idee este împărtăşită şi de experţi din Spania, Franţa sau Germania.

Pentru noi toţi cei care am făcut armata, ideea care ar fi este că a fost o pierdere de vreme.

Însă pentru oamenii simpli, fără studii superioare, în accepţiunea populară, acest eveniment era extrem de important, era testul bărbăţiei, de la statul de fecior nerecrutat ajungea să demonstreze că este om întreg, capabil să-şi întemeieze o familie.

Bunicul meu patern, muntean din Prahova, a fost o victimă a Primului Război Mondial, bunicul meu matern, ardelean din zona Sibiului are o istorie mai complicată. Bunica păstra un tablou, o cromolitografie color, cu armele Imperiului Austro - Ungar şi cu figura bătrânului împărat Franz Josef. În mijloc era portretul unui militar imperial, un honved, în uniformă albastră, în picioare lângă un pahar de Tokay?! Iar pe capul militarului era lipită poza capului bunicului, cu care cred că semăn puţin. A făcut armata la Budapesta prin 1903 când origina litografia, probabil că învăţase ungureşte, cum după 1918 ungurii învăţau româneşte în armată! Bunicul matern a fost în campania din Galiţia, a căzut prizonier la ruşi.  
Bunicii mei au fost vrând nevrând inamici şi povestea şi drama asta este romanul lui Rebreanu, Pădurea Spânzuraţilor.

Tatăl meu, muncitor calificat la Concordia Ploieşti a fost mobilizat pe loc şi nu a făcut campania în Rusia Sovietică. Acolo a fost doar fratele cel mic al tatei, unchiul Vasile, scăpat în încercuirea de la Cotul Donului (corecţie- bătălia de la Stalingrad în varianta armatei române). Asta este pe scurt istoria militară a familiei. 

Eu am făcut armata la TR (termen redus) în 1973-1974 (toamnă - primăvară). Şi aici vine şi legătura cu Petre Roman!!?? Da, cu câţiva ani înainte acolo a făcu armata şi Petre Roman, şef de promoţie la Hidro şi asistent la IPB.
A fost declarat evident şef de promoţie şi la armată! 

Unitatea de la Boteni era pe teritoriul fostului aerodrom militar din vremea celui de al Doilea Război Mondial. Acolo se petrecuse o mare bătălie aeriană, unde faimosul Rozariu a doborât un avion gigant german după 23 august! Poveştile despre vitejiile Corpului român aerian de vânătoare ni le povestea Horia P., fiul unuia din piloţii acestui corp de elită, toţi congeneri ai Regelui Mihai, având pe aripile avioanelor Messerschmitt o cruce formată din M. Comandantul lor fusese faimosul as al aerului Bâzu Cantacuzino, fiul nu mai puţin faimoasei Maruca Cantacuzino, soţia lui George Enescu! Poveştile lui Horia au fost confirmate de o carte dedicată acestui corp de elită al armatei române. Ce-i interesant este că toţi piloţii români au fost invitaţi să devină piloţi ai aviaţiei americane, după 23 august pe teatrul de război din Pacific. Spre onoarea lor niciunul nu a acceptat oferta. Repercusiunile au fost că au fost eliminaţi - deblocaţi şi unii au înfundat puşcăriile comuniste. 

Pentru mine armata mi-a arătat clar cum stă fiecare cu caracterul! Puteai să-ţi dai seama pe cine te poţi baza.  De fapt, atunci când am făcut armata pornea prima promoţie de militari TR care făceau armata înainte de facultate şi prelungit, făceau 9 luni, din toamnă până în vară. Aşa că în anii care au urmat, băieţii erau cu un an mai mari ca fetele şi cu armata făcută şi astfel buni de însurat! Iar caracterul viitorilor colegi putea fi testat deja din stagiul militar!  

Primele zile de armată arătau cum uniformiza această obligaţie patriotică. Eu m-am ras în cap pentru acest eveniment, dar ceilalţi au venit cu părul mare şi au fost toţi tunşi chilug şi am fost băgaţi în uniforme, care ne uniformizau!

Altă preocupare a noastră ca militari era cum să ne îmbătăm, cât mai des cu putinţă!
Alt lucru interesant era că în armată graşii slăbeau (eu!!! dar nici chiar aşa) şi slabii se îngrăşau.
Şi armata a fost un izvor nesfârşit de bancuri cazone, în care comandanţii erau fără excepţie limitaţi, dacă nu tâmpiţi. Dar adevărul despre armată este undeva pe la mijloc!
Unii îşi amintesc cu nostalgie, ca mine acum, pentru că făceam exact de 25 de ani atunci! Alţii nu,  mai ales cei care au făcut la armata la trupă, cu vexaţiuni din partea caporalilor şi sergenţilor de trupă, în genere, duri şi tâmpiţi, care juisau de plăcere să-i chinuiască pe viitorii probabili studenţi!

Cred că politicienii s-au grăbit cu desfiinţarea serviciului militar obligatoriu, avea un avantaj, călea caracterele.  Măcar pentru acest lucru era bună armata!


Voi ce părere aveţi despre armată?


13 comentarii:

  1. Mie nu mi-a plăcut deloc armata, am suportat cu greu mizeria, promiscuitatea, prostia, regulamentele, pseudo-secretele. Vasluiul de acum 50 ani era o scîrboșenie. Am întîrziat odată o zi și au vrut să mă dea...dezertor ! Dar pe de altă parte cred că alături de profesioniști o țară trebuie să aibă și o armată formată din cei ce au fost recrutați, fără nici o excepție (nici un fel de scutiri, fiecare își poate găsi locul undeva în armată). Altfel spus mie nu îmi place dar ar trebui armată obligatorie.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Nu merge. Intotdeauna armate a fost o profesie. Exceptiile sunt Revolutia Franceza si WWI, ambele exemple dicutapile din pdv al pierderilor de vieti. Deact multi si prosti, este mai efficient (avand in vedere costurile; un puscas marin American costa cam 22,000 USD pe an, fara solda) mai putin si uni. v. Israel, UK, etc. Toti reduc acum numarul. Rusii ameninta sa ocupe Ukraina cu 100,000 oameni. 6-10 divizii ! m

      Ștergere
  2. Pentru mine armata a fost un ritual de trecere. Si am incercat sa invat cat mai mult posibil. Eu am citit de buna voie manualul de tactica al infanteriei (partea 1, pana la nivel de companie) si cel de AA grea. Sunt si acum mandru ca am facut scoala de ofiteri. In familie am avut ambii bunici decorati in WWI (cel patern, ofiter de Rosiori a participat la faimoasa Sarja de la Prunaru cu Regimentul 2 Rosiori - desi din Campina, bunicul avea garnizoana la Barlad, unde s-a nascut si tata). Bunicul patern, ofiter de cariera a luptat si in WWII, alaturi de doi unchi "de bunici", ambii colonei de Stat Major, unul fiind printer putinii supravietuitori ai dinamitarii Statului Major de la Odessa. Un unchi direct, ofiter de Artilerie de Munte a Vanatorilor din Curtea de Arges a ajuns in Caucaz si dupa intoarcerea armelor, a fost arestat de Rusi pe 11 Mai 1945 (!!!) in Slovacia. Dupa 1943 nu a mai ajuns acasa iar apoi, pana in 1960 nu s-a mai stiut nimic de el. A fost in lagar in Rusia si apoi adus in tara direct la Canal (era propietar de vii langa Florica Bratienilor; toata familia mea au fost Liberali). Repet, am considerat armata ca o scoala de viata importanta.
    M

    PS: J, istoria adevarata este ca spre deosebire de Kursk unde a fost o lupta grea, decisa relative tarziu, la Cotul Donului ca si in Stepele Calmace, Rusii au trecut cu tancurile peste trupele Romane ca un cutit incins prin unt. Acestea au fost flancurile strapunse ce au dus la incercuirea lui Paulus (de altfel, casatorit cu o romanca). Nu am fost acuzati mai vehement numai din respect pentru pierderile suferit (practice 2 armate romane au disparut; aproape jumatate de million in mai putin de o saptamana). Este adevarat aveam de acoperit un fron supra-extins, nu aveam mijloace anti tanc, nu aveam camioane pentru miscari rapide, tancul romanesc de la Resita era R2 francez dezvoltat in 1918-1919; adica o gluma. Dar mai ales am avut ofieri destul de prosti, paternali. Exceptand desigur pe cei foarte buni, decorate si de nemti (Romania are cele mai multe Cruci de Fier , inclusive Cavaleri, Spade Frunze de Stejar, etc dintre toti aliatii Germaniei). Tot adevarat este si faptul ca pe atunci am avut 2 Generali de Armata (unul post-mortem) la cca 1.6 m soldati. Acum avem cca 40 Generali de Armata (plus cca 100 de alte ranguri mai mici) la aprox 120,000 oameni in armata. Circ.

    RăspundețiȘtergere
  3. armata ca si religile au constituit metode clare de spalare pe creere a oamenilor care nu au stiut niciodata in viata lor despre adevaratele jocuri din culise ce a determinat pe aceasta planeta noastra albastra razboaie cumplite care mai decare mai absurde. Pana nu va fi dezvaluita adevarata istorie vazuta din prizma intereselor oculte ce au influentat in mod pervers impingerea oamenilor spre razboaie devastatoare toata industria de razboi va macina sufletele si corpurile bietilor oameni ce nu inteleg mai nimic din ce se petrece. Va recomand sa cititi cartea Zorba Grecu si sa meditati un pic la exemplu simplu si concis de acolo care evidentiaza in mod magistral absurditatea orcarui razboi. Poate pe viitor cu ajutorul lui Dumnezeu va fi posibila demascarea acestor maleficisi rescrierea istoriei ce va lumina mintile oamenilor ....pana atunci ne descurcam si rezistam cum putem. bafta multa

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ha ! filozofie de stanga. Ce spuneti, ar merge doar daca omul si-ar schimba reflexele si codul genetic. Adica Faimosul Om Nou al comunistilor, socialistilor, Noii Stangi. Cred ca cel mai bun raspuns la asta a fost dat de Chaplin in Timpuri Noi. Omul, ca specie a avut mereu un singur avantaj competitional: violenta organizata. Chiar cand nu a fost cel mai intelligent din zona. Priviti un grup de maimute atacand un tigru sau un elefant ! nimeni (in afara omului) nu este in stare sa le faca fata. Tot Primate. Pe urma, aceasta "pace universala" nu poate functiona pentru ca nu poti risca viata copiilor, familiei, tribului sau (acum, din pacate) natiunii tale sperand ca si ceilalti vor fi pasnici. Vietile acestea nu pot fi riscate "pe cavantul de onoare" al partii adverse. Trei, spiritul militar/militant este un motor al progresului (treaba cu spalarea creierelor e putin luta pe aratura; este o metoda efficient de a face aglomeratia suportabila si societate sigura si ordonata; nu poti avea o societate functionala fara a ingradi patial libertatile individual; este exact ceea ce stanga Dvs sustine; intarirea rolului statului in viata oamenilor; political correctenessul, uniformizare artei, modei, reactiilor sociale etc. Toate deriva direct din inregimentare). Trei zona militara asigura de mii de ani progresul stiintific si economic (vedeti faimoasa "Guns, Germs and Steel" a lui Diamond ). In fine, ce ne facem cu Universul ? What about that ? M

      Ștergere
    2. De univers are grija cine trebuie. De ograda noastra trebuie sa ne facem grijI. Chiar serioase. Asa cum omenirea a evoaluat tehnologic fronturile sau mutat si ele de pe camp in alte zone mai subtile, dar tot pe planeta noastra. Nu vad nici o filozofie de stanga sau de orice directie (extremista sau nu) atunci cand afirm despre spalarea pe creer.Doar am prezentat o viziune asupra influentei nefaste asupra oamenilor ce au fost manipulati si hipnotizati de intentiile marsave ale unor interese oculte malefice ce au dus la razboaie cumplite. Nici de inutilitatea sau mai grav despre disparitia armatei nu am militat deloc doar am privit cu alti ochi armata. Subiectul este vast si chiar am gasit unele saituri de profesionisti.gen:http://secretele--sistemului.blogspot.ro/ si multe altele....Razboiul intre bine si rau nu sa sfarsit iar praful in ochii pamantenilor ce are ca interes sa ne pacaleasca ca mai nimeni nu trage este un cantec de leagan. Se trage cu alte arme cu mult mai sofisicate dar cu mult mai teribile gen:http://fymaaa.belogspot.ro/2012/09/chemtrails-darele-mortii.html...se moare pe capete si cei care ar trebui sa ia masuri se fac ca nu vad, nu aud si nu zic nimic. Formula cunoscuta de parca ar fi maimute ( tot le-ai amintit ) ce nu prea au nimic deaface cu minimul de ratiune si bun simt calitati ce sunt specifice oamenilor( care sunt intradevar primate dar diferenta este imensa).Nu trebuie sa neglijam ca aceste maimute sunt in unele cercuri (selecte si pline de secretomanie cu iz pervers) drept simboluri ce isi au sensuri oculte ascunse (prostimi sau oilor ce sunt bune doar spre a fi sacrificate)....prin urmare scenariul de razboi devine urat daca este depistat la adevarata sa monstuozitate. Oare cand ne vom plictisi la TV de povestile cu babute ce mor oricum de batranete? Nonsalanta cu care se omite din (repezeala) miile si zecile de mi de oameni in plina putere ce mor in urma teribilelor arme ce au tinta genociduri planetare este machiavelic ascunse de industria de spalare pe creer a intregii polulatii prin aparentul infailibilul TV...Piesele din teatru imagistic sunt cu grija regizate armata jucand roluri de bufonul casei. In toata aceasta mascarada tragi-comica populatia rezista cum poate...noroc cu Dumnezeu si ingerii sai....bafta multa

      Ștergere
  4. Simpatizez cu opinia 'armata a fost un ritual de trecere', din considerente asemanatoare de familie si traditie.
    Armata a fost o scoala, prin care invatai, asa cum s-a mai spus, sa deosebesti oameni de calitate de lichele, in conditiile deosebite ale traiului in dormitoare cu 90-100 de 'elevi'. Am facut-o dupa facultate, dar am fost socat de colegi hoti si turnatori, dar si de colegi de calitate si inalta tinuta morala, de care-mi aduc aminte cu placere dupa aproape 45 de ani. In special pentru 'copii de familie' era un prim soc al contactului cu viata dura de dupa sau dinainte de facultate, dupa cum a avut fiecare parte de ea. Dormitul in cort, marsul pe ploaie, ninsoare sau canicula, exercitiile de tragere, mersul cu tancul la 40 grd. C poate pentru multi au fost primele si singurele provocari, inclusiv idiotenia unor dintre ofiterii instructori. Dar multi dintre ei erau oameni de calitate, care nu faceau caz de partid, facandu-si datoria de dascali si instructori cu pasine si corectitudine. Nu mai insist, cele mai multe lucruri s-au spus deja.
    Joe, din cate stiu, batalia de la Kursk a fost cea mai mare batalie de blindate din WW2 (5 iulie 1943 – 23 august 1943), iar luptele de la Cotul Donului au avut loc prin noiembrie 1942. Poate nu sunt sufficient de documentat. Dorin

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. scuze 'copiii de familie'. Dorin

      Ștergere
    2. Nu era cazul sa corectati, fiindca merge foarte bine si nearticulat, cu sensul "pentru (cei care erau) copii de familie".

      Ștergere
  5. Revin, cu precizarea ca fac parte dintre cei care am citit cu pasiune "Dulce la mierea este glontul Patriei". Dorin

    RăspundețiȘtergere
  6. Sa-ti fie rusine daca doresti la copiii Romaniei soldati la termen...dm

    RăspundețiȘtergere
  7. Draga Joe, din armata ar fi mult prea multe ca sa le poti pune pe blogul tau in scris. Mai curand la o bere - in direct deci -, sau ...intr-o carte! Eu am fost norocos: am facut la transmisiuni, in ceea ce azi este cartierul Drumul Taberei, numai o luna sau doua, nu mai stiu exact. Stiu ca in permisie, prima cursa era cu autobuzul 35 (Tatra) la tanti-mea sa ma schimb in haine civile, ca sa nu am nicio problema. Dar a fost "bine", si acolo l-am cunoscut si pe cel care urma sa-mi fie si cel mai bun prieten de aici, in Silicon Valley, ing. Tudor Zanetti, stins prea curand, cu un cancer, acum vreo patru ani.

    RăspundețiȘtergere