miercuri, 25 ianuarie 2017

Identitate românească

Acestui subiect i-am găsit un foarte interesant eseu în Observator Cultural scris de Mircea Martin. Scriu şi eu cu prilejul unui important moment aniversar pe care-l sărbătorim (nu-l comemorăm, Iohannis dixit), adică Unirea Principatelor.
Văd că unii într-un avânt pseudo patriotic îl numesc acum unirea mică! (folosesc şi eu minusculele!).
O inadecvare mai mare şi neghioabă demult nu am mai constatat.
În primul rând că actul de la 24 Ianuarie 1859 este evenimentul fondator al Românie. Acest stat nu exista până în 1859, şi a început să fie folosit oficial 7 ni mai târziu prin constituţia domnitorului Carol I de la 1866. Noi ne consideram români ca popor, dar denumirea principatelor româneşti era Valahia şi Moldova. Cred că Ţara Românească este mai mult un concept patriotic inventat tot prin secolul XIX.
Deci cu ocazia Unirii Principatelor se puneau bazele ţării moderne unde trăiau românii.
Cineva mi-a trimis un articol precum că ruşii nu sunt slavi, ci ar avea strămoşi pe finicii finlandezi. Este una din aiurelile care se vehiculează nu ştiu din ce motive. Ruşii sunt slavi pentru că vorbesc o limbă slavă, limbă înţeleasă în fondul principal de cuvinte te toţi slavii, ruşi, ukrainieni, belaruşi, polonezi, cehi, slovaci, sloveni, croaţi, sârbi, macedoneni şi bulgari.
Noi românii vorbim o limbă latină moştenită de la dacii romanizaţi, dar cu influenţe slave serioase, determinate şi de faptul că aristocraţia pe acest meleaguri a fost de origine slavă, din sud, bulgară cât timp am stat sub stăpânirea acestui ţarat până prin secolul X-XI.
În acest neam s-au amestecat şi popoarele turcice,cumano pecenegii, ca apoi prin migraţii motivate de invazia otomană să ne amestecăm cu popoare din Balcani, bulgari, sârbi, greci, albanezi.

Trezirea sentimentului naţional şi manifestare identităţii româneşti. în primul rând ca limbă se petrece sub influenţa o a două fenomene în conjuncţie care se petrec în Transilvania secolul al XVIII-lea: Unirea bisericii românilor cu Roma şi Iluminismul european. Aceste fenomen generează trezirea sentimentului naţional şi a identităţii române prin limbă şi mai ales prin alfabet.

Contrar tezelor lui Boia, eu cred că prevestirea acestei identităţi o face pentru prima oară renascentistul voievod al Valahiei, Mihai Viteazul, prin cucerirea celor trei principate majoritari româneşti pe principiul credinţei comune ortodoxe, pentru că el pune bazele primei mitropolii ortodoxe în Ardeal.

Este de asemenea, adevărat că mitul fondator al Romei ca origine a poporului trăitor pe aceste meleaguri l-au afirmat şi cronicarii moldoveni, Dimitrie Cantemir şi Miron Costin, sau stolnicul Constantin Cantacuzino la nivel de secol XVII, dar ortografia textelor este cea chirilică!
Ortografia latină a limbii române apare în câteva texte, unul la 1570 sub influenţă polonă şi altul la 1609 într-o carte de rugăciuni apărută sub influenţa Reformei lui Luther şi a celorlalţi corifei. De fapt se pare că primele texte tipărite în limba română sunt tot determinate de această influenţă a Reformei răspândită între maghiarii şi saşii transilvani, diaconul Coresi prezumându-se a aparţine acestui cult.

Dar prilejul declanşator al identităţii românilor este Şcoala Ardeleană care promovează latinitatea limbii (toţi cei din  acest curent vizitaseră Roma şi Vaticanul şi au găsit acolo argumentele latinităţii românilor) şi de aceea reformează scrierea limbii de la cea cu caractere chirilice la cea cu caractere latine.

Trebuie să recunoaştem că azi nu mai putem citi literatură română veche dacă nu am studiat o limbă slavă. Suntem în ipostaza fericită de a nu ne fi pierdut limba, boierii principatelor se românizează cu timpul ca în secolul al XVI-lea să folosească limba română cum ne certifică Scrisoarea lui Neacşu din Câmpulung. Acest fenomen s-a petrecut şi în Anglia cucerită de normanzii care au vorbit până în secolul al XV-lea limba franceză. Mărturie stă deviza monarhie britanice "Dieu et Mon Droit" zisă de Richard Coeur de Lion, care vorbea doar franceza. De abia în secolul al XV-lea monarhia devine neaoş engleză prin shakespearianul  Richard la III-lea. Şi că vorbim de normanzi ei confirmă faptul că într-un termen scurt s-au franţuzit din vikingi în maximum două secole, aşa să nu ne miră că dacii au adoptat latina, limbă superioară şi unificatoare. Vorbind de limbă se poate constata că unii au avut două limbi literare, precum slovacii maghiara şi slovaca, sau slovenii germana şi slovena. la curtea regilor danezi limba până în secolul XIX era germana, la polonezi, franceza, inclusiv aristocraţia română o folosea în vremea lui Carol I, probabil ca să uşureze munca Regelui. Este şi cazul trist al irlandezilor care îşi pierd limba şi o adoptă pe cea engleză, dând unii din cei mai mari scriitori în această limbă, dacă amintim doar de Joyce.

Noi români am beneficiat de o clasă politică care a ştiut să profite de toate oportunităţile pe care le-au oferit geopolitica mijlocului secolul XIX şi începutul secolului XX. De la 1859 după Unirea Principatelor până în 1918 România a crescut în teritoriu reunind pe toţi românii de la Nistru pân' la Tisa, cum spunea Eminescu.
România de azi are doi duşmani naturali Ungaria şi Rusia. Ungaria are nostalgia Transilvaniei pe care a stăpânit-o timp de 1000 de ani şi Rusia care nu mai are graniţe cu România dar exercită influenţe diversioniste prin intermediul unor pitici politici, precum Dodon În Republica Moldova.

Atitudinea românului, a intelectualului român faţă de identitatea sa a trecut prin mai multe faze, cea militantă până în 1918, cea extremistă, interbelică a legionarilor care au reuşit să atragă şi foarte importanţi intelectuali români şi cea postbelică cu mai multe faze. Prima sub talpa cizmei bolşevice, de negare a acestei identităţi, apoi cea de ataşare de această identitate a comunismului românesc devenit naţional comunism, caricatural cu derapaje care amintesc în mod ruşinos de legionarismul interbelic.

Aceste manifestări au sensibilizat intelectualii publici influenţi care după 22 Decembrie 1989, au privind mefient manifestarea plenara a identităţii româneşti din amintirea penibilă a naţional comunismului. Aşa s-a creat o breşă ocupată de unii din corifeii naţional comunismului, cu exemplul cel mai frapant al partidului România Mare al lui Vadim Tudor, care a confiscat românismul şi l-a situat în aceeaşi paradigmă xenofobă.
Este probabil eroarea pe care o amendează azi Mircea Martin în articolul său care văd că deja a iscat controverse. Sunt unii care în continuare accentuează ruşinea de a fi român prin comportamentul unor din compatrioţi (o minoritate!) în Occidentul în care poţi călătorii slavă Domnului fără restricţii.
Cred că putem fi mândri când vedem automobilul Daci peste tot în Europa, chiar dacă el este Renault, cum cehii sunt mândrii care este VW! Ba Dacia se produce acum în Maroc ca să aibă jurnaliştii idioţi locali să se plângă.
Cum credeţi că m-am simţit când un profesor (chinezo-american!) de la Georgia Caltech că cei mai buni studenţi ai lui sunt românii?
Sau când aflu că o grămadă de tineri români lucrează pentru Microsoft, Google, sau Apple. Sunt mândru când văd cum câştigă o pâine românii în Italia, Spania sau mai nou în Marea Britanie, că acolo am două nepoate cu statut de middle class.

Eroarea pe care au comis-o acum intelectualii publici este că au abandonat românismul unor caricaturi precum Ghiţă, Ponta sau acel frustrat numit Diaconu şi PRU, un fel de PRM reşapat. Când Marian Munteanu, un martir al democratizării României post-decembriste a îndrăznit să iniţieze o mişcare românească conservatoare şi toţi i-au sărit în cap că are derapaje fascizante.

Văd acum că toţi sunt de acord inclusiv tehnocraţii, că s-a lăsat prea uşor proprietatea agrară să fie înstrăinată, măcar pământul să fie lucrat, nu să se obţină doar subvenţia UE pe teren.

Preşedintele Iohannis a propus să se lucreze la un proiect de ţară, cred că trebuie inclusă în acest proiect şi identitatea românească, care este o onoare şi nu o ruşine!


Să medităm un pic!

6 comentarii:

  1. 1. Dinspre est dușmanul este acum Ucraina care ocupă teritorii românești (cadouri însă rusești).
    2. În interior sunt dușmani ungurii, țiganii și infractorii de toate neamurile precum și idioții produși de învățămîntul românesc sau trădătorii.

    RăspundețiȘtergere
  2. In Hronicul romano-moldo-vlahilor scris de Dimitrie Cantemir între anii 1719 și 1722, autorul arata ca:
    "Înainte de toate, chiar dacă acest (neam) a fost împărțit în trei ținuturi de căpetenie, totuși toți se cheamă cu același nume de români, disprețuind adică dând de-o parte numele de valahi, care le-a fost dat de către popoarele barbare. Căci românii care trăiesc și astăzi în Transilvania, deasupra fluviului Olt, în ținutul numit Maramureș, nu-și dau numele de valah, ci de români (martori imi sunt toți locuitorii tuturor națiilor din Transilvania). Cei din Valahia (pe care grecii din vremuri apropiate îi numesc ungrovlahi, iar noi, moldovenii, îi numim munteni – căci au luat în stăpanire mai multe locuri muntoase) își dau și ei la fel numele de români, iar țării lor de Țara Româneasca, adică în latinește: Terra Romana."

    "Noi, moldovenii, la fel ne spunem români, iar limbii noastre nu dacica, nici moldoveneasca, ci româneasca, astfel ca, daca vrem sa-l intrebam pe un strain de stie limba noastra, nu-l intrebam: «Scis moldavice?», ci «Stii româneste?», adica (in latineste): «Scis Romanice»? Iar daca aceste neamuri n-ar fi la obarsia lor romani, cum, ma rog, ar fi putut sa-si ia, prin minciuna, si numele, si limba romanilor?…"

    RăspundețiȘtergere
  3. Acest comentariu a fost eliminat de autor.

    RăspundețiȘtergere
  4. Am aceiasi parerea cu Joe. Mica Unire este in termen impropriu. Eu la istorie am invatat despre Unirea Principatelor, asa imi povestea si bunicul meu, care stia de la tatal lui, contemporan cu Unirea Principatelor. Nici Marea Unire nu este corect, fiind in fapt Unirea Transilvaniei la Romania. Citez mai jos comentariul uni amic:

    "Daca Unirea Principatelor nu s-ar fi facut in 24 ianuarie 1859 , statul "Romania" nu ar fi existat . La Alba Iulia nu s-ar fi putut cere " Vrem sa ne unim cu Tara!" . Deci ,da . Nu "Mica Unire" si nu "Marea Unire" . Unirea Principatelor si Unirea Transilvaniei la Romania 1918 , ca rezultat al Tratatului de Pace dupa Primul Razboi Mondial !"

    RăspundețiȘtergere
  5. Foarte pertinent si sincronizat subiectul ales si foarte bine documentat, felicitari Joe!

    RăspundețiȘtergere
  6. Alexandru cel Bun si Batran27 ianuarie 2017, 23:53

    Dupa cum recomanzi, am meditat un pic sau poate chiar cate-un pic-pic-pic!
    Majoritatea afirmatiilor tale istorice par de nedisputat. Dar sa nu uitam ca istoria (care este mai mult arta decat stiintza)la nivel mondial si fara exceptie, a fost si este rescrisa ciclic de ultimii cuceritori. Spre deosebire de istorie, arheologia este mai mult stiintza decat arta. O stiintza foarte noua si putzin cunoscuta (chiar si de tine) este studiul distributiei modiale al tipurilor de ADN...apar mereu harti ADN noi cu informatzii care vor clarifica sau rasturna multe teorii istorice asupra migratziilor. Intr-adevar rushii din "Moscovia", genetic sunt oarecum slavi dar mai apropiatzi de finlandezi si tatari decat de slavii-de-sud (iugoslavii)de exemplu. Eu traiesc intr-o comunitate cu multi oameni de stiintza din toata lumea, incluzand fostul urss. Pot sa te asigur ca rusii nu au destul vocabular comun cu cehii, polonezii, chiar bulgarii si sarbii, deci nu pot comunica chiar asa frant cum putem noi cu italienii sau spaniolii (avem si din acestia...avem cam de toate/totzi incluzand siberieni si altzii care sunt mai mult de tip eschimos sau mongol). Un alt studiu ADN ii clasifica pe unguri cam slab la capitolul mostenire genetica hunica!!! Lumea se schimba iar cunostintzele stiintifice (in anumite domenii) evolueaza super-exponential! Multe idei/cunostiintze cu care am crescut si "ne-au intrat in sange" se vor schimba sau ajusta in timpul vietzii noastre...deci sa tzinem ochii deschisi si mintea deschisa pana cand ne-o vizita doctorul ala neamtz care ne ascunde lucrurile...cum ii zice dom'le? Aha, Alzheimer!

    RăspundețiȘtergere