Luat cu alte treburi
am tot întârziat să scriu despre Romulus Rusan. Acesta s-astins la începutul
lunii decembrie a anului trecut.
Romulus Rusan este
pentru mine unul dintre puţinii care au scris cărţi de reportaje despre Statele
Unite ale Americii pe la începutul anilor 70.
Îmi stăruie în
memorie prima carete despre SUA a lui Ioan Grigorescu, Cocteil Babilon, descriind New
York-ul de la jumătatea anilor 60 şi povestea călătoriile cu autobuzul a lui
Rusan numită America Ogarului
Cenuşiu. Romulus Rusan a fost la un stagiu american alături de mult mai
cunoscuta sa soţie, Ana Blandiana la Universitatea Iowa. Cu acest prilej au
făcut o seri de călătorii prin Mid West folosind cursele de autobuz ale
faimoasei firme Greyhound, de unde şi titlul
volumului.
Acea Americă mirifică
descrisă de Rusan am putut-o şi eu vedea de abia în 1995 cu ocazia primului meu
stagiu din SUA la Argonne National
Laboratory , lângă Chicago.
Atunci am avut o
săptămână de excursii prin Mid West la câteva universităţi dotate cu reactoare
de cercetări, ajungând şi la Springfield, unde este înmormântat Lincoln, la
Universitate Urbana Champaign Illinois şi la Columbus, Universitatea Missouri.
Am trect într-un week end şi prin Hannibal, locul naşterii lui Mark Twain.
Toată această excursie am făcut-o tot cu autobuzul, precum familia Ana
Blandiana Romulus Rusan.
Greyhound este
mijlocul de transport favorit al eroului meu preferat, Jack Reacher al
scriitorului Lee Child, ajuns şi erou de filme.
În primul număr din
2017 al României Literare am citit câteva articole despre
scriitor. S-a năsut în 1935, într-o familie nepotrivită şi ajungând la
maturitate o un moment nepotrivit la începutul anilor 50.
A reuşit să devină
inginer, după care a ales profesiunea de scriitor. A scris reportaje,
povestiri, romane.
Cel mai important
lucru pe care Romulus Rusan l-a realizat alături de soţia sa Ana Blandiana este Memorialul de la Sighet dedicat
victimelor terorii comuniste. Pentru acest lucru el rămâne în memoria
românilor ca un mare patriot şi om cu dragoste
de ţară.
Acest proiect pornit
în primii ani ai lui 1990 a întâmpinat evident o grămadă de piedici, dar au
reuşit să-l ducă al bun sfârşit, devenind un loc de meditaţie şi rememorare şi
singurul muzeu al terorii comuniste din România
Să nu uităm oameni ca
el!
Sa nu-i uitam...
RăspundețiȘtergereo calatorie cu RATA americana (Greyhound) este intr-adevar o experienta unica iar cartea lui RR m-a marcat semnificativ la vremea respectiva ...
RăspundețiȘtergereDa, un om special.
RăspundețiȘtergereNe lipsesc oameni ca el.