Cine a pierdut dezbaterea prezidențială?

Aseară la Palatul Cotroceni, sub egida Digi 24  s-a desfășurat prima dezbatere prezidențială la care au participat cei trei candidați pro-europeni, Crin Antonescu, Nicușor Dan și Elena Lasconi în ordine alfabetică. A venit inițial și candidatul George Simion care după ce a făcut circ a părăsit incinta. Victor Ponta a promis că vine dar nu a mai venit!

În analiza moderată de jurnaliștii de la Digi24 de după dezbatere, prima întrebare care s-a pus a fost: Cine a câștigat această dezbatere? Eu cred că întrebarea din titlu mai corectă este: Cine a pierdut?, ca în titlu. Invitații au evitat să dea un răspuns clar. Singurul care a dat un fel de răspuns sibilinic a fost Vladimir Ionaș, specialist în sondaje, care a spus că  dezbaterea a fost o oportunitate pentru Crin Antonescu să se adreseze electoratului pesedist și cel liberal. Am remarcat că între susținătorii săi era Olguța Vasilescu, primarul performant al Craiovei, cea mai bine situată în PSD și care se pare că poate prelua șefia acestuia. 

Ei bine, după ce s-a încheiat dezbaterea eu pot spune pe cel care a pierdut această dezbatere. Este vorba despre Nicușor Dan. Nicușor Dan a fost sfătuit de lideri de opinie din societatea civilă să candideze la președinția României imediat, după anularea turul doi al prezidențialelor din decembrie 2024. El, se pare, că a cerut partidelor din coaliție PSD, PNL, UDMR să le fie candidat. Problema este că exista o incompatibilitatea pe care ar fi avut-o cu PSD prin alegătorii acestui partid. Așa că această coaliție a decis finalmente să-l aleagă pe Crin Antonescu să candideze din partea ei. Într-adevăr că la aceste alegeri reluate există pe direcția pro-europeană doi candidați cam cu același profil și cu șanse cvasi egale: Nicușor Dan și Crin Antonescu. Unii dintre invitați au spus că în dezbatere au lipsit cei din direcția suveranistă. Nu a fost nicio pierdere, aceștia au lipsit și vor lipsi ca să-și păstreze electoratul probabil, în special George Simion. De fapt această dezbatere și poate și cele ce urmează ar trebui să stabilească care este cel mai potrivit candidat pe zona europeană, Dan sau Antonescu?

Nicușor Dan a fost îndemnat să candideze la prezidențiale și pe motivul că a câștigat lejer Primăria Capitalei și că există exemplul câștigător al lui Traian Băsescu. Ei bine, lucrurile sau schimbat față de situația de acum 20 de ani și cu mare regret trebuie să spun că Primăria Bucureștiului a atârnat ca o piatră de moară de piciorul lui Nicușor Dan. El a încercat să-l atace pe Crin Antonescu cu documente privind trecerea unor proprietăți din averea statului în contul BTT, pe când era Ministrul Tineretului și Sportului, dar nu a reușit să dovedească că ar exista o semnătura a acestuia pe documente privind privatizarea BTT de rechini imobiliari, lucru care s-a petrecut în guvernarea PSD a lui Adrian Năstase. Și asta a fost o eroare. Apoi jurnaliștii de la Digi 24 l-au luat la întrebări cu problemele foarte mari ale Bucureștiului. Una din ele este cea privind faptul că spitale din București nu au aprobarea pentru recondiționare și reconstruirea a unor clădiri de la aceste spitale. A replicat că ar fi aprobat recondiționarea la Spitalul Grigore Alexandrescu, dar acolo s-a demolat o căsuță cu valoare istorică, scuză penibilă pentru că în discuție erau alte spitale care aveau mari urgențe de recondiționare. Matematicianul Dan s-a încurcat și cu donațiile care sunt mai mici decât cheltuielile de campanie declarate. Un alt moment penibil a fost când a fost luat la întrebări pentru că a confundat deficitul bugetar, cu deficitul la PIB!? I s-a reproșat circulația de coșmar în București, fără soluții. Eu sunt martor la acest coșmar, pentru că, mergând recent la București pe autostradă, am făcut 45 de minute de la intrare pe doi kilometri până unde era parcarea maxitaxi. Cred că una din soluții, văzută de mine în capitale occidentale sau mari orașe sunt tunelurile rutiere unde nu sunt intersecții și se poate  merge cu viteză mare, sau alta, autostrăzi suspendate, poate mai puțin viabile în București. A fost vehement atacat și de Elena Lasconi pentru că i-a furat partidul USR. Văzând că pierde Nicușor Dan s-a lamentat cu năduf că o coaliție de 50% în Parlament nu poate ridica mai mult de 20% opțiuni pentru Crin Antonescu și la finalul dezbaterii era pământiu și roșu de necaz. Aici s-a mai văzut și avantajul lui Crin Antonescu care a lipsit 10 ani din politica activă românească și nu sunt lucruri de actualitate care i se pot reproșa. Alt atac dus la adresa lui Antonescu a fost făcut de Elena Lasconi care l-a acuzat pentru evenimentele vechi care au dus la suspendarea președintelui Băsescu în 2012. Dar și aici punctele de vedere sunt discutabile. Pentru suporterii acestuia de la acea vreme aceștia acuzau că a fost o lovitură de stat, dar acest termen nu se aplică la aceste evenimente pentru că nu s-a încălcat în niciun fel constituția și mai ales că loviturile de stat sunt militare!

Este clar după această dezbatere șansele lui Nicușor Dan ca să ajungă în turul doi scad! 

Kompromat

Cam așa definea cineva operațiunea de compromitere a unui adversar. Ultima a fost cea legată de compromiterea cu relațiile cu securitatea a lui Crin Antonescu. Responsabilă cu punerea în fața opiniei publice a acestei mizerii se pare că este Germina Nagâț, cea care a protejat ca documentele privind turnătoriile la securitate și apartenența la această scelerată instituție a lui Traian Băsescu, sau Petrov cum apare prin turnătorii. Germina Nagâț este în colegiul CNSAS din partea USR, care s-a plâns că nu este lăsată să lucreze, să lucreze ce? Compromiterea unor candidați prezidențiali! Atingerea securității este toxică, iar documentul cu pricina era declarația olografă a lui Crin Antonescu prilejuit de fuga în străinătate a unui prieten, care este actualmente în Canada și care confirmă că Antonescu nu a turnat, ci a fost anchetat în privința fugii lui. Unii mai tineri nu înțeleg cum era pe vremea comunistă, când voiai să părăsești țara, cu riscul vieții. Pe la începuturile anilor 90 era încă dificil, stăteai la cozi infernale, pentru viză, am organizat și eu una la ambasada Germaniei. Acum cu buletinul pleci în Uniunea Europeană, pentru Marea Britanie trebuie acum pașaportul.

Revenind la compromiterea lui Antonescu reacția a fost cvasiunanimă, este o încercare penibilă de a pune sub semnul întrebării integritatea lui Antonescu. Ce mă miră este că același lucru s-a încercat anul trecut cu Nicușor Dan, cu declarații date la securitate, când pleca la Olimpiadele de Matematică internaționale. Ce este absolut penibil este că cei legați de USR sau partidulețe rupte din acesta au sărit prostește să atace pe Antonescu. Se pare că nu au învățat nimic. Tot felul de indivizi legați de nostalgii băsiste au sărit la gâtul lui Antonescu. Un Cristian Pantazi și situl lui pseudo userist G4 Media și nu s-a putut abține nici mizerabilul de Vladimir Tismăneanu (Vladimir de la Lenin! de la părinții bolșevizanți) de a publica un atac la Antonescu denumindu-l pușlama, păi el prin toată biografia lui a fost o pușlama, fiu de comuniști, ajuns în Occident se dădea dizident, apoi a fost unul din vanitoșii gâdilați de alde Petrov, dar prea mult despre un oportunist. Nici puciul din interiorul USR împotriva șefei acestuia, Elena Lasconi, nu aduce niciun avantaj lui Nicușor Dan și această tentativă de compromitere a lui Antonescu, nu-l avantajează, dimpotrivă. Ba dimpotrivă, Elena Lasconi crește electoral, la fel și Crin Antonescu. Trădătorul ticălos de Ionuț Moșteanu apare și adevărata lui lumină dezvăluindu-se conivențele și aranjamentele pe sub masă cu PSD la Primăria Pitești. Toate acestea nu duc decât la compromiterea USR și nu fac decât să scadă în ochii alegătorilor acest partid.  Dacă liderii puciști nu au reușit să se înțeleagă de la început cu Lasconi să renunțe șa candidatură, acum, la mijlocul campaniei inițiativele astea nu duc decât la o imagine urâtă a liderilor acestui partid. Ba în plus au pierdut și în justiție posibilitatea ce a sprijini pe Dan în campanie. Nu dau viață lungă  acestui partid, degringolada a început când Cioloș, liderul lui a plecat din USR, împingând în prealabil partidul în afara guvernării. Atunci când, după eșecul de la Europarlamentare, liderii USR au demisionat propulsând-o pe Elena Lasconi, care s-a calificat în finala ratată din decembrie anul trecut, împingând USR cu 4-5 procente în plus la parlamentarele de anul trecut, aceasta era încă bună și valabilă. Din păcate, Elena Lasconi nu a înțeles noua situație, în prima fază ea fusese ajutată și de votul util al votanților liberali și propulsată în finala avortată cu Călin Georgescu. 

Acum se dezvăluie că așa zisa societate civilă l-a propulsat candidat prezidențial pe Nicușor Dan. Situația lui este diferită de cea a primarului Băsescu din 2004. Atunci, acesta de abia își începea mandatul, pe când Nicușor Dan este la al doilea mandat și trebuia să finalizeze ce a promis bucureștenilor. Nicușor Dan a fost împins să facă din oengeul Uniunea Salvați Bucureștiul, transformat în Uniunea Salvați România să devină partid politic și să candideze în 2016. Dar imediat, el a fost alungat, a plecat din USR pentru că era considerat prea conservator, la un partid declarat progresist, cum a pățit-o și Lasconi la europarlamentarele din 2024. Acum trăim paradoxul că Nicușor Dan este considerat cel mai pro european candidat prezidențial. Este penibil cum încearcă unii jurnaliști și lideri ai societății civile să-l facă pe Nicușor Dan mare pro european, iar ceilalți ca fiind cam suveraniști. Este și disperarea partidelor care nu au mai fost în stare să promoveze candidații viabili. Coaliția de guvernarea l-a promovat pe Crin Antonescu, nostalgicii băsiști pe Nicușor Dan.

Și povestea asta cu suveranismul este o găselniță penibilă. Citesc acum Cartea lui Z. Ornea Anii treizeci și regăsesc ceva din narativul lui Călin Georgescu. Spre rușinea mea de acum atunci, la începutul lui 90 aș fi vrut să citesc din Nae Ionescu. Nae Ionescu era profetul etnicismului ortodox românesc, care acuza pașoptismul și pe pașoptiști de  deturnarea parcursului firesc al evoluției provinciilor românești din tradiționalism și ortodoxie. Nae Ionescu respingea evoluția spre europenism și occidentalizare a României. El vorbea de românism doar ca apartenență la ortodoxie, cu toate că trezirea sentimentului național l-a făcut Școala Ardeleană prin corifeii ei greco-catolici uniți. Nae Ionescu respingea până și latinitatea românilor!  Biserica ortodoxă română cu toate că este considerată păstrătoarea tradiției, ea s-a dovedit retrogradă, respingând trecerea la liturghia în românește în secolul al XVI-lea.   Toate aceste considerații și teze toxice le regăsim  în perioada ceaușismului târziu, când se reevaluase naționalismul retrograd, protocronismul și alte asemenea. Acestea se regăsesc în bazaconiile proferate de Călin Georgescu combinate cu admirația pentru Rusia lui Putin. Și în plus aș vrea să trimit la interviul luat cardinalului Hossu despre amintirea actului Unirii Transilvania cu țara mamă de la Alba Iulia la 1 Decembrie 1918, care certifică contribuția Bisericii Unite cu Roma la acest eveniment epocal. Interviul luat cardinalului Iuliu Hossu în 1968 la 50 de ani de la Unirea Transilvaniei cu România.

Pe internet apare mereu o poezie cu titlul Zeflemeaua atribuită lui Camil Petrescu. Am făcut niște căutări și sunt convins că această poezie aparține lui Corneliu Vadim Tudor, doar motto ar putea aparține lui Camil Petrescu: ''Românii e deștepți!". Restul este anacronic, Camil Petrescu nu ar fi avut curaj să compare marxismul cu fascismul.

Pe plan internațional se observă evoluții privind Ucraina. Trump se pare că a renunțat la ideea lui de a face pace într-o zi și împinge în față pe europeni să negocieze cu Rusia, unde el a cam dat chix. Inclusiv ideea taxelor vamale împotriva UE pare se că a găsit un moment de zăbavă. Politicile lui Trump sunt incoerente și nu prea dau succesul scontat. Trump are o logică autarhică privind economia care amintește de Ceaușescu și care a avut rezultatul prăbușirii economice a țării noastre.

De fotbal ce să spun! Și Real Madrid a făcut pasul greșit și a fost învinsă de Arsenal Londra și acasă, pe Bernabeu cu 2-1. Nu mai am cu cine să țin în Champions League. Liverpool a învins greu pe Leicester, deja cam retrogradată, îi mai trebuie o victorie, acasă cu Tottenham și este campioană. În Spania s-au desfășurat meciurile etapei 32. Barcelona  a învins remotând de la 1-3 la 4-3 cu Celta Vigo. Real a învins foarte greu cu 1-0 în prelungiri pe Athletic Bilbao și rămâne ecartul de 4 puncte dintre ei și Barcelona, Atletico a cam ieșit din cursă, luând bătaie de la Las Palmas!

În seara de 17 aprilie am audiat un concert dedicat zilei de Paști. Dirijor a fost invitatul din Germania Simon Edelmann, orchestra fiind compusă numai din secțiunea de coarde. Surpriza a fost tânărul pianist Gruia Soare, artist local în devenire, care a arătat un talent deosebit și multă dezinvoltură. În aplauzele entuziaste a cântat și un bis. Programul pe care l-am urmărit a fost compus din:

G. Enescu / Preludiu la unison

J.S. Bach / Concertul nr. 1 pentru pian în re minor

F. Schubert, G. Mahler / Moartea și Fata.

În piesa lui Enescu a recunoscut sonorități populare românești.

Melomanii piteșteni au avut parte de o seară deosebită.

Se apropie Învierea, sărbătorită de toți creștinii în aceeași zi, ceea ce este bine și normal. Am fost vineri la Prohod să înconjor biserica! Și a trecut și Paștii și putem spune:

Cristos a înviat!

Și vremea se îmbunătățește!

Cum să te sinucizi politic în direct

Cam asta a făcut Victor Ponta în săptămâna care a trecut!

Dar aș începe cu altceva! Celebra  expresie ''Stilul este omul însuși'' ar aparține lui George Louis Leclerc, după domnul Codrin Liviu Cuțitaru în Dilema. Am rămas perplex pentru că biologul care a lansat-o este Buffon! Și aici Cuțitaru este șmecher, mult mai cunoscut ca Buffon, prenumele acestuia este Georges-Louis Leclerc, conte de Buffon! Și așa domnul în cauză încearcă să ne inducă în eroare! 

În aceeași revistă Dilema, de câtva timp, unui autor de rubrică politică i s-a cășunat pe domnul Ilie Bolojan, Nu-i place și pace și-l critică, de exemplu nu a făcut publice discuțiile privind inițiativa neinspirată lui Marcel Ciolacu de a-l promova pe un anume Sprânceană care ar fi în cercul de apropiați al lui Trump. La fel îl critică și Tolontan. Pentru că noi românii ne-am pus încrederea în administrația Biden. Și cel care l-a sfătuit să apeleze la acest individ dubios nu a fost inspirat de loc. În aceeași Dilema Sever Voinescu, zice că nu trebuie să blamăm consilierii unui demnitar, vina o poartă demnitarul, ceea ce pare în genere adevărat. Dar, în acest caz este clar că propunerea a venit de la un consilier foarte neinspirat. 

Revenind la actualitatea politică multe lucruri s-au întâmplat în săptămâna ce a trecut.

Prima a fost trădarea din USR. I se pot reproșa multe momente de lipsă de inspirație doamnei Lasconi, până una alta lidera USR. Dar ea are meritul că a ridicat cota USR la parlamentare, după situarea pe locul doi la primul tur al prezidențialelor din toamnă. Situația candidaților la prezidențialele reluate în mai nu-i mai dădeau mari șanse doamnei Lasconi. Așa că liderii din USR trebuiau să insiste să nu mai candideze acum, când Nicușor Dan candida și se călcau pe picioare în același bazin electoral. Trădarea dezgustătoare de săptămâna trecută în frunte cu nemernicul de Moșteanu, cel mai îndatorat doamnei Lasconi pune USR într-o poziție extrem de delicată. USR este plin de lideri vanitoși, care-și confundă propriile interese cu ale partidului și mai ales ale țării. Colac peste pupăză, puciul este lipsit de sens atât timp cât BEC la reclamația AUR a interzis ca USR să facă propagandă lui Nicușor Dan. Trădarea a venit ca o gură de aer în sprijinul doamnei Lasconi, care ar putea rupe din voturile lui Nicușor Dan. 

Dar cel mai important eveniment politica a fost detonarea lui Victor Ponta în direct! El s-a autodenunțat că a pus interesele altui stat vecin înaintea intereselor românilor al căror prim ministru era. Faptul că a permis deversarea suplimentară a apelor de la barajul Porților de Fier ca Belgradul să nu fie inundat este trădare de țară! Dunărea a inundat astfel România și a mai produs și niște pierderi de vieți. Degeaba se laudă el, Victor Ponta că după Iancu de Hunedoara a mai salvat și el Belgradul. Belgradul a căzut sub turci și a stat până spre sfârșitul secolului XIX sub dominați otomană, iar acțiunea lui Ponta a fost frecție la picior de lemn. Îmi aduc aminte de imaginile penibile cu Victor Ponta și Dragnea într-o bărcuță de cauciuc remorcați de sepepiști în apă până la glezne, dar și de bețivii care beau la cârciumă cu apă până la genunchi. Victor Ponta pune capăt unui cariere politice pline de trădări și de trufie imbecilă. 

Nici la AUR lucrurile nu stau bine. Claudiu Târziu a fost exclus/ a părăsit AUR. El era liderul mai intelectual al AUR. George Simion se mai lovește și de respingerea vizând dubiile asupra etnicității lui, pentru că noi românii avem  respingeri rasiste contra țiganilor. 

În final cine câștigă din aceste frământări? Părerea mea este că, în primul rând Crin Antonescu, care poate cumula mai multe voturi din partea PSD, asta depinde și de mobilizarea activului de partid al PSD. Pe de altă parte voturile date lui Nicușor din bazinul de dreapta nu sunt cele date PNL la parlamentare, ci din zona extinsă de centru dreapta a electoratului României. Nici voturile USR Lasconi nu se pot duce automat spre Nicușor Dan. Sondajele ultime îl situează pe Crin Antonescu aproape de George Simion, care este în față, și mai sus față de Nicușor Dan. Nu m-ar deranja ca finala să fie între Antonescu și Dan. 

Am terminat de văzut cele patru sezoane din serialul Only Murders în the Building. Este un serial polițist în stil Agatha Christie și cu mari actori de comedie, cum sunt Steve Martin și Martin Short, dar și cu apariția unei mari actrițe americane, cum este Meryl Streep.

Joi și vineri concerte dedicate Simfoniei Lalelelor la Filarmonica Pitești. 

Eleganță și ritm

Sub acest titlu joi s-a desfășurat recitalul acest recital susținut de violoncelistul Ștefan Cazacu și pianistul Ioan-Dragoș Dimitriu. Programul a fost:

Ludwig van Beethoven / Sonata pentru pian și violoncel op.102

Astor Piazzolla / Le Grand Tango

Gabriel Fauré / Elegie

David Popper / Poloneză de concert

Gaspar Cassadó / Requiebros

Artiștii ne-au oferit și un bis de Rahmaninov.

A fost o seară plăcută și destul de intimă.

Vineri, concert vocal simfonic cu artiștii: Alis Făiniță, Luana Toader, Dumitru Mițu și Alex Pîrvu, orchestra filarmonicii fiind condusă de Alexandru Ilie.

În fotbal s-a petrecut primul tur al sferturilor de finală în Champions League. Au fost două mari surprize, Arsenal a zdrobit cu 3-0 pe Real Madrid și nu văd cum ar întoarce rezultatul miercuri pe Bernabeu. Și Inter a bătut pe Bayern la Munchen și are șanse să acceadă în semifinale. 

S-au petrecut și etapele din campionatele naționale. Liverpool a învins acasă foarte greu pe West Ham cu 2-1 și are 13 puncte în fața lui Arsenal, care a făcut egal acasă cu Brentford. Este aproape sigur campioană. Mai sunt 6 etape și avansul o face pe Liverpool campioană.

În Spania pretendentele la titlu au învins greu în deplasare echipe aflate în zona retrogradării și distanța rămâne de patru puncte între Barcelona și Real.

Duminică de Florii a fost cald și soare, să sperăm ca ziua de Paști pe care o sărbătorim toți creștinii împreună să fie la fel!

Iubesc trădarea, dar urăsc pe trădători

Privind România de azi, rămâi surprins câtă dreptate avea Caragiale! O scrisoare pierdută este modelul de felul cum se face și azi politică în România, după aproape 150 de ani. Zisa lui Farfuridi, citează expresia lui Plutarh ce referă o trădare din vremea luptelor dintre sabini și Roma.

Ceea ce s-a întâmplat ieri la USR, care, prin puciul lui Fritz și Moșteanu au decis să-i retragă sprijinul președintei partidului și candidata prezidențială Elena Lasconi ne readuce în amintire pe Caragiale. Candidata Lasconi se vede cu tăierea fondurilor de campanie și reacția ei a fost de furie și acuze la adresa găștilor din partid. Expresia i se potrivește ca o mănușă lui Moșteanu. Inițial, când a preluat conducerea USR, Elena Lasconi decisese să se debaraseze de acest personaj dubios. Iertătoare, Lasconi l-a luat înapoi pe Moșteanu și acesta și-a câștigat un loc în parlament datorită prestigiului de care se bucură primărița de Câmpulung în Argeș Muscel. Și așa își răsplătește Moșteanu șefa, trădând-o! Măcar Fritz este pe persoană fizică a câștigat Primăria Timișoarei, datorită propriilor calități, nu a sprijinului USR. Măsura decisă de puciști este fără precedent, un candidat prezidențial să fie renegat de propriul lui partid în plină campanie. Argumentul că USR îi retrage sprijinul Elenei Lasconi este că așa voturile lui Lasconi mutate la Nicușor Dan ar bloca ascensiunea lui Victor Ponta în finala prezidențială este contrazis de aritmetica electorală. Bazinul electoral așa zis suveranist nu depășește 40% așa că este imposibil ca Simion și Ponta sa ajungă în finală. Adevăratul motiv este că puciștii și susținătorii lui Nicușor Dan sunt disperați că Antonescu poate ajunge în finala prezidențială. Susținătorii lui Nicușor Dan nu pot ierta lui Crin Antonescu cum l-a tamponat pe Băsescu, suspendarea acestuia și victoria zdrobitoare din parlamentarele din 2012, nefructificate datorită altui trădător de profesie numit Victor Ponta. Crin Antonescu după eșecul de la europarlamentarele din 2014 a avut bunul simț să se retragă din viața politică pentru 10 ani. Resuscitarea lui acum în postura de candidat prezidențial, se datorează ideii lui Kelemen Hunor, care a primit acceptul partidelor din coaliția de guvernare de a fi candidat prezidențial. Și aici s-a vânturat ideea că Ilie Bolojan ar fi mai potrivit și se exercita presiunea unei trădări!? 

Acum că Nicușor Dan sau Crin Antonescu  pot ajunge în finală este argumentat de sondaje. Este totuși puțin probabil să ajungă ambii, chiar dacă bazinul electoral extins cu cel potențial al PSD ar putea permite a cest lucru. Oricum oricare dintre ei pot câștiga lejer finala prezidențială. 

Problema trădărilor rămâne și este serioasă. Ceea ce s-a întâmplat la USR este îngrijorător, după cum a acționat USR în ultimul an. Conducerea USR este în derută. Au comis eroarea cumplită să o scoată pe Elena Lasconi din fruntea listei la Europarlamentare anul trecut. Rezultatul a fost un chix pentru USR, Lasconi fiind simpatizată în acea vreme.  Așa că USR a schimbat conducerea și Drulă și ranga lui au fost îndepărtați din conducere și Lasconi a devenit șefa USR. Rezultatul calificării în finala anulată a surprins, dar a contat ideea votului util care a dus-o pe Lasconi în finală, combinată cu minciunile lui Ciolacu în afacerea Nordis, și eroarea PNL de a-l avea pe generalul Ciucă candidat prezidențial, haină nepotrivită. Anularea turului final din 2024 a zdruncinat-o pe doamna Lasconi, care a avut lipsa de înțelepciune să să dea niște declarații precipitate și prost gândite. Calificarea ei în finală a condus la un rezultat mulțumitor pentru USR care a recâștigat o parte din voturile pierdute. Reluarea alegerilor prezidențiale în noile condiții ale unor candidați pe aceeași zonă scădea evident șansele doamnei Lasconi. Dar fiind încăpățânată, ea nu a fost convinsă să renunțe. Și așa ne-am trezit cu trei candidați pe zona pro europeană, Antonescu și Dan cu primele șanse. Și aici au predominat calculele electorale care au condus la această catastrofă. Sunt conștienți puciștii că acțiunea lor va fi încununată de succes? Se vor muta toate voturile lui Lasconi și așa puține la Nicușor Dan? Eu mă îndoiesc.

USR pare un partid în degringoladă și nu văd șanse de revenire. Fritz poate prelua conducerea partidului, dar după experiența cu Iohannis mai poate avea încredere electoratul într-un german?

Să vedem.

Închei cu ceva literar că tot așa am început. Am citit în ultimul număr din România literară,o poezie, Nu sunt un amator de poezie, citesc foarte rar, dar poezia lui Ion Barbu  m-a impresionat, are o frumusețea unei pietre prețioase, prin tăietura de precizie matematică. Finalul poeziei Panteism:

Și peste tot în trupuri, în roci fierbinți - orgie

De ritmuri vii, de lavă, de freamăt infinit, 

Cutremurând vertebre de silex ori granit

Va hohoti imensa, Vitala Histerie.

Avem o problemă

În contextul dezbaterilor pentru campania prezidențială au apărut niște schimburi de replici dure între Marcel Ciolacu și Traian Băsescu. Și așa avem o PROBLEMĂ!

Am observat că până la șirul de dezbateri prilejuite de campania electorală de la sfârșitul anului trecut și acum media s-a reactivat o persoană care o credeam demult acoperită de oprobiul public. Este vorba fostul președinte Traian Băsescu. Acesta a fost dovedit ca turnător la securitate și colaborator al securității, sau securist, că ce făcea el la Anvers în anii 80? Deci am avut timp de 10 ani un securist în funcția de președinte!

Intelectuali subțiri și influenți îl ironizau pe fostul președinte Constantinescu că a fost învins de securitate, uitând meritele acestuia de orientare clară pro Vest și declanșarea acțiunilor de aderare la UE și NATO. De fapt ultimul mandat prezidențial al lui Ion Iliescu a fost o continuare al mandatului  lui Emil Constantinescu. În schimb aceiași intelectuali influenți l-au luat în brațe pe Traian Băsescu, pentru că le-a gâdilat vanitatea lor de intelectuali subțiri și mai era și atracția hipnotică pentru comportamentul de derbedeu, în pofida marilor probleme pe care le-a avut, două suspendări din funcție, faptul că apărea beat la televiziune, relația obscenă cu Elena Udrea, matrapazlâcurile în care el și membrii ai familiei sale i-au trimis pe unii dintre ei la pușcărie. După terminarea mandatului ma aflat cu oroare că președintele Băsescu a fost turnător la securitate, pierzîndu-și drepturile de fost președinte.  Astăzi candidatului Crin Antonescu i se reproșează că nu a muncit și că  trăit din banii nevestei timp de 10 ani. Însă se uită că același Băsescu a parazitat timp de 5 ani între 2019 și 2024 postul de europarlamentar fără să facă nimic, trăind cum se zice din banii poporului. Și acum Traian Băsescu îi ține lecții de moralitate premierului Marcel Ciolacu, având însă parte de o replică foarte dură. Pentru că Traian Băsescu nu are statura morală să mai țină lecții. Cum am mai spus și o repet, eu pot să accept că am avut un președinte bețiv, curvar, corupt și cam hoț, dar că am avut un președinte turnător la securitate mi se pare complet inacceptabil și imprescriptibil. Mă uluiește că Elena Lasconi și cei de la USR i-au sărit în ajutor. Ei nu au prudența să fie mai reținuți în privința lui Traian Băsescu? Dacă ar fi știut Ticu Dumitrescu, fostul șef al AFDPR, cred că ar fi explodat. Însă, pe când alții din aceeași categorie sunt blamați și acoperiți de rușine, pentru Traian Băsescu se pare că este o excepție din partea mass media și acelorași intelectuali subțiri  inconsecvenți? Nu pot decât să aprob reacția lui Ciolacu. Dar asta nu mă face să nu văd că Ciolacu are mari probleme de credibilitate. În afacerea Nordis s-a dovedit un mincinos ordinar și asta a determinat actuala configurație parlamentară și la apariția unui Călin Georgescu. Și nu este singurul, sunt și alții de la PSD, sau de la PNL. Toți acești politicieni care au sfidat bunul simț ar trebui să se retragă din luminile rampei politice și să le ia locul alții. Cei de la PNL au făcut-o deja, prin personalitatea lui Ilie Bolojan, care acum este președinte interimar. Observ că și el a ajuns sub focul criticii unor deontologi de doi bani. 

Dar să lăsăm problemele politice, eu am convingerea că viitorul președinte va fi unul pro-european, fie Nicușor Dan, fie Crin Antonescu.

Mult mai angoasant este ce se întâmplă pe plan extern. Efectele deciziei lui Trump de a mări taxele vamale au declanșat reacții nefavorabile în economia americană, în primul rând și a celei mondiale. Trump este un om de afaceri, dar parcă nu ar fi lucrat în business. El nu înțelege că SUA a dezvoltat extrem de mult și bine sfera serviciilor financiare, de IT, mass media, Hollywood. SUA nu se poate reîntoarce așa, la dorința lui Trump spre industria manufacturieră. Tot  ce face el nu face America măreață, nici măcar SUA. Că America asta este un continent, adică două și cuprinde și alte state. Și văd că reacțiile publice nu au întârziat. În Statele Unite se desfășoară ample demonstrații de protest. Trump nu reușește să-l convingă pe Putin să fac pace pentru că el este un criminal și acționează în logica agresivă a Rusiei de sute de ani. O mai și favorizează cu taxe zero. Penibil!

În schimb la noi a venit primăvara, dar se anunță o răsuflare a iernii, sper trecătoare și scurtă!

Stima de sine

Pentru că un prieten m-a rugat să explic succesul lui Călin Georgescu, am să reiau acest subiect. În ultimii ani ai dictaturii național comuniste a lui Ceaușescu, PCR și securitatea au început să selecționeze tineri de perspectivă care să continue regimul Ceaușescu. Printre ei s-a aflat și Călin Georgescu. Dacă alții, precum Cristian Diaconescu, Mircea Geoană, sau fostul meu coleg Ion Jinga au făcut carieră, au ajuns ambasadori și miniștri, Călin  Georgescu a avut poziții subalterne în aparatul de stat, și-a falsificat cariera că ar fi fost în Clubul de la Roma sau funcționar a ONU. Pe fondul frustrărilor declanșate de Covid și mai ales a Războiului din Ucraina în rândul electoratului românesc s-au produs mari frustrări și resentimente. Ele au fost declanșate de revolta precariatului, a celor care au pierdut în tranziție prin șomaj, au trebuit să emigreze în Europa să muncească munci grele, au uitat perioada grea din vremea comunismului, a lipsurilor, dar le-a rămas nostalgia că aveau servici, fie că munceau sau nu, deci aveau un venit mizerabil, pe îl aveau la fel cam toți, excluzând, nomenclatura și organele de represiune, securitatea și miliția. În plus s-au înmulțit noii îmbogățiți, care aveau anterior în comunism același statut și asta a accentuat resentimentele. După episodul din 2000 cu Vadim Tudor și PRM se părea că electoratul resentimentar extremist s-a redus și a dispărut odată cu accesul în NATO și în UE. Iată că la sfârșitul anilor deceniului doi al secolului XXI au reapărut cu putere aceleași frustrări enunțate mai sus. În plus și tineretul mințit de părinți nostalgici după servici  nu a mai resimțit pericolul pe care prezentau reziduurile comuniste și teama de pericolul rusesc. Și așa s-a dezvoltat acest curent extremist, alimentat de războiul hibrid dus de Rusia împotriva României cu ajutorul securiștilor nostalgici care a alimentat ura și furia pe sistemul democratic de la noi. Ex securistul Călin Georgescu spre deosebire de colegii lui s-a apropiat de aceste cercuri care trădau interesele României și a profitat de valul de furie. El este un impostor psihopat care debitează cele mai năstrușnice baliverne, dar care au determinat pe resentimentari și furioși să-l promoveze mai ales cu ajutorul rețelelor sociale, Tik Tok. La asta a mai contribuit și mobilizarea intelectualilor influenți în susținerea doamnei Lasconi, care părea să-l concureze pe Marcel Ciolacu, cât a contat și miza greșită pe Ciucă de la liberali. Și așa ne-am trezit cu acest Călin Georgescu care a cumulat 24% din electorat la primul tur și cu Elena Lasconi pe locul doi. Din cauza misoginismului românesc și a defectelor evidente ale doamnei Lasconi, acest pion al rușilor avea toate șansele să devină președinte al României. El a comis o eroarea fundamentală, verificată în SUA: follow the money! Călin Georgescu a declarat cheltuieli electorale ZERO. Și așa împotriva lui s-a declanșat justiția. A fost anulat turul II al prezidențialelor și reluarea de la zero a acestora. 

În noua campanie de alegeri prezidențiale contează patru candidați: George Simion care contează pe voturile lui Călin Georgescu și Victor Ponta care se adresează electoratului pesedist care l-a votat pe Călin Georgescu. Matematica electorală de aproximativ 40% nu le permite accesul ambilor în turul II, deci sondajele care îl dau pe amândoi în turul final par a fi eronate și nu le dau nici șanse să devina vreunul președinte. Pentru că unul din candidații pro europeni, Nicușor Dan și Crin Antonescu vor depăși în mod sigur 20%, ba este posibil ca ambii să se califice?! Cred că în această ecuație nu contează doamna Lasconi, care însă poate smulge procente de la Nicușor Dan.  Și acum se poartă în media și pe rețelele sociale un lobby foarte accentuat pentru Nicușor Dan. În fața provocărilor pe care le ridică realitatea politică externă va trebui ales un președinte să facă față unor situații foarte complicate. În fața realității politice declanșată de acțiunile lui Donald Trump, președintele României trebuie să facă față unor provocări grele. România este o țară europeană membră UE și în același timp politica noastră de securitate s-a bazat pe parteneriatul strategic cu SUA. Cine va fi în stare să facă față acestor provocări, Nicușor Dan sau Crin Antonescu? Eu cred că Antonescu are profilul de președinte al României față cu realitățile externe, în baza experienței sale politice, președinte PNL timp de 6 ani și a experienței parlamentare. În plus în perioada scursă, a locuit și în Anglia și a arătat că vorbește fluent engleza, necesară în negocierile externe. Nicușor Dan nu posedă aceste avantaje politice, nu are experiența politică,  dar poate fi un prim ministru destul de performant.  Lui Crin Antonescu nu i se poate ierta de către aceeași intelectuali, formarea USL. Ne aflăm azi în fața aceleiași realități, coalițiile pro europene nu pot funcționa fără PSD.  Dacă ne aducem aminte în 2021 a funcționat o coaliție de centru dreapta formată din PNL, USR și UDMR. Ea s-a prăbușit din pricina disputelor dintre prim ministrul Cîțu și liderii USR. Dacă este să aducem o critică întemeiată fostului președinte Iohannis este că acesta nu a fost în stare să negocieze și să convingă  părțile interesate și să se continue această coaliție de guvernare. Dacă această coaliție ar fi continuat până în 2024, probabil că alta ar fi fost realitatea politică din România și influența extremiștilor AUR, SOS, POT nu ar fi fost importantă. Dar acestea sunt chestiuni contrafactuale! 

Însă aș sublinia ceva extrem de important de la dezbaterea publică de aseară cu Crin Antonescu remarcată de un etnic armean, domnul Varujan Pambuccian. Atunci când a redactat proclamația de Unirea a Transilvaniei cu România Vasile Goldiș a dat măsura stimei de sine a liderilor români transilvani. Este acea mândrie că ești român, repetată și de Regele Ferdinand I când a întemeiat România Mare și aș adăuga aici și pe Ionel Brătianu.  Ne-am pierdut stima noastră de sine, frecvent aud și o comit și eu că trăim într-o țară de rahat. De vină este și educația, cei șapte ani de acasă, înlocuiți cu educația de mahala care   se petrece în ghetourile românești, ale blocurilor construite în vremea comunismului în care s-a mutat populația de la țară care a lăsat uitate bunele obiceiuri și stima de sine. Doar un Lulea de la AUR are nostalgia realizărilor mărețe de atunci. Acesta avea cam 8 ani la revoluție. Cum să perceapă el cum era viața în comunism? Doar prin filtrul nostalgicilor cu care împarte false patriotisme cu miros infect de Putin. 

Deci este extrem de important să ne recâștigăm această stimă de sine, să consolidăm solidaritatea națională care pare a lipsi acum.

În fapt eram preocupat să prezint filmele pe care le-am văzut în ultimul timp. 

Și am remarcat două seriale. 

En Place este un serial de comedie francez. Pornește de la premisa că, dacă naționala de fotbal a Franței este africană, de  ce nu ar fi și un președinte african. Și așa în sezonul doi al acestui serial africanul sau negrul cum spun francezii, Alexandre Ble ajunge președinte al Franței. Ceea ce urmează este un adevărat coșmar, cred că realizatorii o dau rău în bară, cu o Franță ca acum, sfâșiată între stânga și dreapta, dar și cu situații incredibile pentru o realitate politică care se vrea satirică, dar ajunge să fie grotescă.

De asemenea am văzut serialul A man on the Inside. Este o comedie despre bătrânețe cu toate repercusiunile care le aduce vârsta înaintată. Începi să uiți cuvinte, substantive spun personajele. Și eu am început să pățesc același lucru, uit cuvinte, ca de exemplu anacronic, pe care l-am recuperat citind un articol din România literară! 

Azi este 1 Aprilie, ziua păcălelilor, dar ce am scris nu este o păcăleală!