Hotărârea Curţii de
Apel Bucureşti în cazul Rarinca este o victorie a justiţiei. Asta arată că
justiţia, în primul rând judecătorii nu mai sunt obedienţi la traficul de
influenţă şi al politicului. Pentru că arestarea doamnei Rarinca şi instrumentarea
acestui caz odios, doar pe baza denunţului unei persoane, care întâmplător este
şi şefa ICCJ nu poate însemna decât trafic de influenţă. Acest personaj toxic,
Livia Stanciu este unul din vestigiile regimului Băsescu care a încălecat
justiţia să răspundă imperativului politic. După vârstă şi aspect această
doamnă este din garda veche a justiţiei comuniste aservite intereselor
partidului comunist. Ea a fost special numită pe criterii că va servi
intereselor lui Băsescu în pedepsirea inamicilor săi politici. Observ că domnul
ministru Cazanciuc se exprimă că nu sunt motive legale pentru demiterea Liviei
Stanciu, n-or fi, dar moralmente această individă nu are ce mai căuta în
fruntea celei mai importante instanţe judecătoreşti din România, ea murdăreşte
tradiţia acestei instanţe apreciate din istoria modernă a României. Din acest
motiv demersul lui Tăriceanu este deplin întemeiat. El a şi explicat asta la Digi24 şi a remarcat uşurinţa cu care
se arestează acum în comparaţie cu comunismul. Atunci intrai sigur la puşcărie
pe motiv politic nu ca acum pentru orice, sau pentru nimic ca în cazul Rarinca.
Unde a greşit Tăriceanu este că amestecat-o şi pe Codruţa Kovesi care conduce
şi administrează DNA şi că a adresat scrisoarea preşedintelui în loc de CSM.
Asta mă face să cred că a fost împins unfair
de către PSD să intre în gura presei şi a adversarilor politici.
Sunt de acord că
arestarea unor presupuşi vinovaţi se face cam abuziv şi că trebuie temeinicie
în acest act, doar criminalii periculoşi trebuie arestaţi sau cei inculpaţi
care nu respectă anumite reglementări care pot influenţa mersul anchetei.
PNL a reacţionat
excesiv prin Predoiu la adresa lui Tăriceanu, dar aşa este în politică.
Încercările de
modificarea a Codului Penal se vor lovi de reacţia dură a preşedintelui şi a
opiniei publice, pentru că Parlamentul a reuşit să se compromită apărând
într-un fel sau altul pe unii presupuşi penali, unii dovediţi între timp. Este
dificil acum să încerci să schimb nişte legi ce permit abuzul unor procurori în
situaţia în care mulţi parlamentari par a se teme foarte tare de lege.
Aseară am fost curios
să o ascult pe Alina Mungiu Pippidi la Rareş Bogdan la Realitatea tv. Nu m-am mai enervat aşa de tare pe acest jurnalist.
Trebuie să înceapă emisiunea la 10.30 seara. A început un calup nesfârşit de
reclame, apoi un documentar despre evenimente recente din România. La începutul
emisiunii ne-a mai ţinut un spici la fel de nesuferit ca ale lui Gâdea. Şi asta
s-a suprapus pe Europa League care
începuse repriza a doua deja şi m-a făcut să pierd momente din meci. Pe mine mă
interesa ce zice Alina MP. A fost o discuţie interesantă.
Rareş Bogdan tot
bodogăneşte despre blatul legii alegerilor locale, ar trebui să înţeleagă că
legea a fost un compromis între PSD şi PNL altfel s-ar fi folosit legea veche,
care introducea clar avantaje ale PSD.
Totul ţine de PNL
care să-şi gestioneze crizele legate de fuziune acelor două partide. AMP a spus
că au dispărut vocile puternice ale liberalilor. Păi în primul rând Crin
Antonescu, cel mai bun debater şi orator parlamentar din ultimii 25 de ani nu mai
este activ, iar ceilalţi sunt la începuturi. Se aude totuşi vocea lui Orban, şi
Alina Gorghiu are un discurs pertinent. Mai încearcă şi Predoiu să ţină isonul
pe tema guvernării, dar destul de slăbuţ.
Noroc că şi PSD este
cu mari probleme cu DNA care i-a lovit cel mai puternic.
Dar dacă PNL nu este
pregătită să câştige să convingă electoratul vor avea în faţă spectrul
eşecului.
Interesant este că
Alina MP a criticat şi atitudinile lui Iohannis, ca nu şi-a însuşit anumite
doleanţe ale societăţii civile. Ţine de consilierii săi să găsească subiectele
care să mobilizeze pe români, dar şi de preşedinte.
Este bine să se
trezească din anumite reverii şi să conducă Românie spre speranţă.