joi, 24 septembrie 2015

Circul actualităţii


 Victor Ponta
Cum spuneam acum ceva timp pentru Victor Ponta viitorul nu sună bine. A fost inculpat şi acum a fost trimis în judecată. Victor Ponta este acum o povară pentru PSD, iar acest partid nu este în stare să scape de această povară. Trebuie să spun că tupeul şi neruşinarea cestui politician stupefiază. El are o imensă problemă de deontologie şi de comportament moral. A fost prins cu mâţa în sac cu o teză de doctorat copiată. În mod normal trebuia să se retragă, nu s-a retras. Justiţia l-a găsit culpabil şi este acum judecat însă refuză să plece din fruntea guvernului. Totul de teama că preşedintele Iohannis va încerca dărâmarea actualei majorităţi. Atât are încredere PSD în generalul Oprea. Acest personaj caricatural a ajuns să fie curtat de toţi, după ce a trădat şi s-a aliat cu toţi. După cum se vede partidul lui a crescut numeric în parlamentari, dar dacă consultăm sondajele UNPR nu există. Acest partid poate exista dacă îl ia în cârcă PSD, la fel şi ALDE a lui Tăriceanu, care a atins culmi de comportament jenant făcându-se sluga plecată a pesediştilor. Alina Gorghiu a spus că a fost cel mai potrivit preşedinte PNL, poate acum 8 ani, dar acum este anacronic, a rămas doar o semeţie bătrânicioasă şi prost fardată.
Revenind la primul ministru Ponta după marile probleme pe care le are cu justiţia, a declanşării unei polemici cu Ungaria la care nu catadicseşte să-i răspunde celălalt Viktor, ci ministrul maghiar de externe, a mai avut o izbucnire tupeistică, vrea să meargă el la Consiliul European. Preşedintele Iohannis i-a răspuns excedat că acest prim ministru nu va merge niciodată al Consiliul European. Ceea ce însemnă că poate alt prim ministru să ne reprezinte la Consiliul European.

Iohannis

Văd că anumiţi jurnalişti acuză răzgândeala preşedintelui şi exemplifică prin atitudinea mai elastică şi nuanţată a Poloniei care a acceptat numărul impus de refugiaţi. Cristian Pantazi care face aceste critici uită însă să spună că Polonia are pe preşedintele Uniunii Europene, Tusk şi că poate negocia separat cu acesta în schimbul altor avantaje politice internaţionale. Pe de altă parte trebuie să recunoaştem că nu avem negociatori internaţionali de marcă în miniştrii noştri de externe, sau în alte domenii pentru că Uniunea Europeană are multe faţete care trebuie luate în considerare. Cred că singurul ministru serios care a câştigat încrederea birocraţilor bruxellezi a fost Dacian Cioloş care a fost Comisar European. Dra cu o floare nu se face primăvară. Cred că dimpotrivă Iohannis a reacţionat corect. El a exprimat opinia majoritară a unui număr voluntar de refugiaţi. Asta că suntem o ţară săracă şi nu putem oferi condiţiile de integrare a unui număr prea mare de refugiaţi. Asta a stat la baza evaluărilor româneşti. Că Uniunea Europeană vrea cote obligatorii după ce doamna Merkel i-a acceptat cu braţele deschise pe refugiaţi este o crasă ipocrizie. Mă şi întreb câţi din refugiaţii repartizaţi României vor accepta să rămână aici şi nu vor face tentative să plece în Eldorado-ul german?
Sun jurnalişti care sunt generoşi pe hârtie şi care nu ar pune în practică generozitatea, astea-s consecinţele unei corectitudini politice rău înţelese. Dacă jurnalişti asta sunt să îngroaşe grupul celor care-şi dau public cu părerea, opinia unor politicieni este ipocrită dacă nu dezgustătoare. Aici se remarcă din nou Traian Băsescu.

Traian Băsescu

Dacă atât timp de 10 ani a fost preşedinte nu a reuşit pe plan extern decât să întărească legăturile de aliat leal al României cu SUA în sensul că a devenit un fel de slugă credincioasă la licurici cum s-a exprimat cinic însuşi Băsescu, altfel în Europa n-a reuşit mai nimic. Polonia a obţinut fonduri europene de trei ori mai mari decât România şi asta spune totul. Gluma cu cazat refugiaţii în casele lui Iohannis este de prost gust, de ce nu se oferă să-i cazeze în casele lui sau la Nana?
Dar nu asta este problema cu preşedintele Băsescu care face eforturi să revină în atenţia publică printr-un populism şi xenofobie manifeste.
Chiar dacă ar trebui lăsat în uitare, iată că nici trecutul său nu-l face să-l uităm.
Traian Băsescu este un fenomen foarte ciudat. Alţii ca el cu legături mult mai puţin blamabile cu securitatea au fost terminaţi politic şi scoşi din viaţa publică pur şi simplu pentru că avuseseră un angajament al acestei sinistre instituţii, fără a exista dovezi că ar fi turnat să provoace rău unor compatrioţi. Cazul cel mai răsunător al fost al doamnei Mona Muscă care a fost executată public de cine altul decât Gabriel Liiceanu, admiratorul absolut penibil al lui Băsescu! Pe baza unor dovezi furnizate din arhiva SRI la ordinul lui...Traian Băsescu. Ce mă îngrozeşte este cum securitate de ieri, cu mulţi ţuţări azi în SRI şi celelalte servicii secrete ai acestui personaj sulfuros l-au inventat pe Băsescu. Lui nu i s-a întâmplat nimic, chiar dacă a recunoscut în faţa colegilor din PD că are un angajament cu această instituţie, cum îşi amintea Victor Babiuc. Pot acum să-mi pun întrebarea dacă nu cumva Traian Băsescu nu a fost lansat şi împins în faţă de securitate? Au contat şi calităţile native ale personajului. Se pare însă că în ultimii 10 ani el a dominat atât de categoric aceste servicii, pentru că de abia acum s-a produs o revoltă împotriva acestui personaj. Reacţiile exasperate şi extrem de agresive ale lui Silvian Ionescu, fostul lui şef pe linie de securitate, DIE la Anvers arată revolta unora care nu l-au înghiţit. Apariţia documentului prezentat la Antena3 a reprezentat o altă bombă care certifică relaţiile lui Băsescu cu securitatea veche, că pe aia nouă a demonstrat că a încălecat-o. Imediat Dan Andronic a scris un articol în care încerca să demonstreze că este un fals grosolan. Am două ipoteze: Dan Andronic este ofiţer acoperit, aproape cert, ca şi Turcescu şi replica este scrisă de securiştii favorabili lui Băsescu. În primul rând nu pun în discuţie autenticitatea documentului, dar sunt acolo lucruri care mă pun pe gânduri şi pe care unii probabil că nu le ştiu pentru că jurnaliştii nu l-au întrebat pe Băsescu. El a avut obrăznicia să nege lucruri extrem de familiare marinarilor. O ştiu bine de la vărul meu care şi-a petrecut vreo 35 de ani pe mare, pentru care am comercializat la amici în Piteşti, prin 1985 casete video. Pentru marinari cu diurne extrem de reduse dolarii în plus erau aur. Cumpărai din Turcia o pereche de blugi sub un dolar, sau cartuşele de ţigări Kent erau valută forte, un pachet cred se găseau la duty free sub 50 de cenţi.  Suma imensă de atunci de 1500$ era cum se vede din documente destinată să răsplătească eufemistic turnătoriile marinarilor. Iar başcanul cu dolari era comandatul navei care putea să facă rost de dolari prin navlosire. Băsescu era ca alţi comandanţi de navă  capitalist, putea să încheie contracte cu armatorii din care avea comision admis de Ceauşescu. Dar lui Băsescu nu-i convenea să cheltuiască comisioanele lui şi a făcut apel la secu’ să bage banu’. Suma era mare şi aşa trebuia aprobată din minister, iar probabil că Iulian Vlad aproba aceste cheltuieli.
Aşa că acest Băsescu este un porc de câine care ar trebuie să dispară sub flegmele celor 7,4 milioane care l-au demis în 2012.
Acest mizerabil este xenofobul şef, demn urmaş al lui Corneliu Vadim Tudor.

Corneliu Vadim Tudor

Cel mai mult m-au revoltat reacţiile prilejuite de decesul acestui personaj sinistru şi faptul că unii cred că a fost un om de cultură. Mizerabilul din presa locală dat afară din armată, Gheorghe Savu, student şi el la sociologie, cică i-a făcut acestui gunoi politic un portret encomiastic de om de cultură. CVT a fost un poet nul, autor de poezii în care lingea bucile slăbănoage ale tovarăşei şi care a fost sprijinit iresponsabil după 1990 de Iliescu şi Roman ca să spurce opoziţia condusă de Corneliu Coposu. Singurul talent al lui CVT a fost să-i murdărească pe toţi opozanţii feseneului, dacă vă amintiţi Aristide Gunoiu (Buhoiu), Ardei Umplut (Ion Cristoiu) şi alţii asemenea. În afară de aceste pamflete mizerabile nu a produs literatură.

Refugiaţii

Citesc şi mă surprinde faptul că în Dilema veche sunt opinii pro şi contra refugiaţilor. Unii sunt foarte reţinuţi şi prudenţi, alţii joacă tontoroiul ipocrit al mărinimiei faţă de refugiaţi. Mi-a plăcut şi impresionat reportajul lui Sergiu Şteţ din revistă din care am citit că oamenii legii, poliţia maghiară a tratat corect refugiaţii.  Doar politicienii maghiari în frunte cu Viktor Orban se luptă cu fantomele trecutului de apărători ai creştinătăţii şi sunt astfel penibili. Cum penibil este şi Victor Ponta că s-a luat în gură cu ei. 
După cum a reieşit din Consiliu European sunt mari divergenţe privind managementul refugiaţilor. 
Şi eu cred că o soluţie militară de desfiinţare a Statului Islamic, dar şi demisia lui Bashar Assad ar fi ceea ce este nevoie acum!


Lucrurile sunt complicate şi sunt mulţi părerişti, inclusiv şi cel care scrie pe acest blog!

joi, 17 septembrie 2015

De actualitate

Refugiaţii

Am pregetat să scriu despre refugiaţi. Pentru că este un subiect sensibil şi controversat. Mai ales după scandalul închiderii frontierei sârbo-ungare. Atacul asupra oficialilor unguri de la gardul despărţitor nu mi s-a părut de loc în regulă. Ungurii au dreptate! Nu poţi să umbli în Ungaria ca vodă prin lobodă  fără să te întrebe nimeni de sănătate. Această reacţie dă de gândit oricui. Nu pot pe de altă parte să neg dreptul de azil pentru refugiaţi. Mă gândesc cu groază ce ar fi însemnat asta pentru prietenii mei care s-au refugiat în Occident în anii 80 din România lui Ceauşescu. Ce ar fi fost dacă austriecii sau alţii ar fi refuzat cerere de azil sau i-ar fi expediat pur şi simplu în ţara sigură şi opacă a lui Ceauşescu. Şi constat că unii dintre aceşti prieteni au uitat lucrul acesta, fiind acum xenofobi români cu domiciliu peste Ocean!
În România cei mai xenofobi par a fi oltenii, ce să-i faci amintirea lui Pazvante rezistă! Probabil că cei mai puţin xenofobi sunt ardelenii pentru că ai au experienţa traiului cu alte neamuri. Problema refugiaţilor în România este serioasă, nu suntem o ţară de final de azil, nu avem condiţiile germane,sau engleze, sau franceze. Înţeleg că aceşti refugiaţi nu sunt amatori de Franţa, loc unde ar da de mulţi arabi islamici care sunt acum francezi. Este de mirare! Atunci cum să accepte ei România?
Aici este o ambuscadă pusă la cale de Turcia lui Erdogan şi Grecia lui Tsipras în care a căzut Merkel. Aşa că prefer să ajungă preşedintele SUA Trump care va rezolva rapid afacerea cu Statul Islamic şi sirienii să se reîntoarcă acasă.

E foarte greu să nu fii corupt!

Acesta este titlul unui articol scris de Cristian Ghinea în Dilema veche de azi. Dacă ideile expuse  în general şi în special privindu-l pe primarul Oprescu sunt de bun simţ, Ghinea simte nevoia să tranşeze idiosincraziile privind-o pe Alina Mungiu Pippidi, inamica lui profesoară la şcoala de părerişţi politici SNSPA. El insinuează că fratele ei, Cristian Mungiu ar fi intrat pe pile la IATC, conform unor mărturii ale doamnei Mungiu. Chestiunea este absolut greţoasă pentru că priveşte pe singurul regizor român care a luat Marele Premiu - Palmes d'Or de la Cannes. I-am scris pe forum că poate s-o bălăcărească pe Alina, dar să-l lase în pace pe fra'su!!!!
Şi acum să fac şi eu mărturii ca doamna Mungiu!
Nu am avut ocazia să fiu coruptibil pentru că nu am ocupat o poziţie de execuţie care să mă pună în situaţia asta. Chiar dacă am fost trei ani director la o agenţie naţională. Nu prea era loc de corupţie în branşa asta sau n-am fost eu în această situaţie. 
Însă o tentativă de corupţie tot am avut! 
Am fost preşedinte al asociaţiei de proprietari al blocului în care stau, situat chiar în centrul oraşului Piteşti, vis-a-vis de Prefectură. La un moment dat fiul unui potentat local, care a locuit în bloc a dorit să construiască ceva lângă blocul nostru, să supra înalţe o clădire cu încă două etaje. Acestea ar fi obturat vederea la scara dinspre vest a blocului. Este acolo un fost activist, care este şi cenzor şi care era ferm contra acestui proiect. A apărut şi primarul Pendiuc cred că ştiţi cine? El sprijinea ideea tânărului întreprinzător. Ei bine acesta m-a abordat direct al telefon ca să semnez acceptul şi că o să-mi dea nişte bani. M-a şocat obrăznicia individului. Nu am luat nimic niciodată pentru care nu am prestat  o activitate, fie ele şi meditaţii, aşa că refuzul a fost net. Tipul îmi propunea după aia să zugrăvească scara respectivă. Aşa că l-am direcţionat spre activist cu propunerea care a picat şi ea. Întreprinzătorul s-a descurcat cu primăria de hoţi a lui Pendiuc şi a construit clădirea fără să mai zugrăvească nimic şi atunci am regretat că nu s-a materializat şpaga! Se poate vedea astăzi clădirea cu geamuri de sticlă alături de blocul meu, Centru Vest, cu insolvenţe şi jumate ocupată, pe motiv de criză imobiliară! 

Corneliu Vadim Tudor

S-a stins din viaţă congenerul meu Corneliu Vadim Tudor. Dumnezeu să-l ierte!
Pentru că a fost unul dintre cei mai mari ticăloşi contemporani.
A absolvit sociologia, a fost un poet minor, pentru că curul lui Ceauşescu era ocupat de mătăhălosul Adrian Păunescu, s-a ocupat de dosul ceva mai mic al consoartei tovarăşa academician doctor inginer Elena. A scris scârboase şi ticăloase articole antisemite şi anti scriitori care-şi meritau acest nume. 
După Revoluţia în loc să se scalde în anonimat s-a dus la Iliescu şi la Roman care l-au sprijinit să scoată mizeria publicistică numită, ce ruşine România Mare, în care bălăcărea pe toţi democraţii români din Opoziţia anticomunistă în frunte cu Corneliu Coposu. De verbul lui murdar nu au scăpat ulterior nici naşii Iliescu şi Roman. A reuşit să formeze un partid, PRM în jurul revistei cu oarecare succes, reunind pe toţi nostalgicii comunişti, securiştii expulzaţi din sistem şi naţionaliştii din jurul Vetrei Româneşti, pentru ca PRM a fost visceral anti maghiar. A ajuns pe culmi de glorie în 2000 când tineretul deraiat al României l-a votat pentru că-i nebun! După aceea s-a stins ca o lumânare şi PRM şi CVT pentru că naţionalismele le-au preluat şi PSD şi PNL, dar mai ales .....PD!  Elevul cel mai strălucit în populisme care a atras şi o halcă importantă din electoratul PRM a fost.... evident Traian Băsescu. L-a moştenit în porecle, în degradarea limbajului public, în minciuni, în xenofobie. Securiştii lui CVT au migrat spre alt securist natural Traian Băsescu. Cel mai vehement opozant al emigranţilor din Siria este Băsescu! Asta arată cât a decăzut acest om. De la condiţia legitimă de contrabandist din vremea comunismului a ajuns de două ori preşedinte minţind cu naturaleţe care te lasă cu gura căscată! M-a păcălit iniţial inclusiv şi pe mine, care eram disperat să ajungă preşedinte în locul altui tâlhar precum Adrian Năstase.
Revenind la decedat, văd că din Argeş şi Piteşti au sosit multe coroane şi semne de comemorare. Este normal era unul din judeţele cu cel mai puternic electorat peremist. Este o jignire la memoria Brătienilor că aici s-au adunat cei mulţi elegibili demnitari hoţi şi puşcăriaşi şi că concitadinii şi conjudeţenii mei votează asemenea specimene!



vineri, 11 septembrie 2015

Revederea cu Valeriu



Iată că m-am revăzut cu bunul meu prieten Valeriu Demetrescu la Piteşti. Ne vedem când în România când la New York dar acolo mult mai rar.
Ori de câte ori ne vedem ne bucurăm şi ne aducem aminte de tinereţea studenţrească de la sfârşitul anilor 60 şi începutul anilor 70.

I C Brătianu

Replică lui Gheorghe Savu, Cotidianul Argeşul

Felicitări  domnule Savu! 
Aţi scris un editorial demn de defuncta Secera şi coceanul din care-şi trage seva acest cotidian.
Aţi scris o grămadă de inexactităţi şi minciuni despre istoria României.
Nu ştiu ce aveţi cu Adrian Miuţescu, lider PNL Argeş, dar ideea de a face o statuie lui I. C. Brătianu, ctitor al României moderne alături de Regele Carol I a fost binevenită. Faptul că a fost amplasată în Grădina Publică a oraşului Piteşti în locul monumentului ţăranului răsculat la 1907 nu a fost decizia lui Miuţescu, ci a primarului şi a Consiliului Local.
Acum despre Ionel I C Brătianu cu bust vis a vis în grădina Muzeului Judeţean despre care, de asemenea vă exprimaţi. A fost Ministru de Interne în 1907. Reprimarea şi pacificarea Răscoalei din 1907 s-a făcut cu intervenţia armatei şi a Ministerului de Război condus  de Generalul Averescu. Pentru ca să pacifici nişte răsculaţi nu poţi folosi doar vorbele, o ştiţi mai bine ca fost militar. I. I. C. Brătianu a fost implicat şi el în această acţiune. În acelaşi timp el a fost cel care l-a lămurit pe Regele Ferdinand că este imperios necesară reforma agrară, promisiunea de pământ i-a făcut pe bunicul meu să-şi dea viaţa în Marele Război şi probabil că şi rude d-ale dumneavoastră. Pentru ţăranii soldaţi Generalul, ulterior Mareşalul Averescu a fost unul dintre eroii lor, el cel care a reprimat Răscoala din 1907! Şi Reforma Agrară din 1921 iniţiată de I. I. C. Brătianu şi pusă în aplicare de guvernul Averescu a fost un act de justiţie socială, chiar dacă din punct de vedere economic a fost un eşec, marea proprietate agrară fiind înlocuită de mici proprietăţi lipsite de mijloace tehnice ca să poată produce eficient şi economic. Pentru că Reforma Agrară nu a fost însoţită de măsuri de sprijin a micii proprietăţi. S-a produs o stratificare socială în cei 25 de ani de capitalism interbelic apărând gospodarii denumiţi de bolşevicii români drept chiaburi. Şi aşa s-a făcut praf şi pulbere agricultura României, iar ţăranii au dispărut. Statuia mutată la intersecţia Republicii cu Dumbravei reprezintă o specie dispărută. Azi nu mai sunt ţărani, mai sunt ceva bătrâni incapabili să facă agricultură şi ceva fermieri.
Şi apropo’ ştiţi cumva cine a fost Olga Bancic? Eu că ştiu că îmi îndesa pe gât şcoala comunistă falşi eroi prin anii 50.


marți, 8 septembrie 2015

Amestecate de actualitate

Nu am mai făcut la realitatea socială şi politică de câtva timp pentru că nu erau evenimente importante, poate doar cele care se desfăşoară pe lângă România.
Este vorba de problema imigranţilor din Orientul Apropiat.
Această criză a fost declanşată de faptul că Turcia a decis că poate da drumul acestora spre Europa. În mod normal armata şi jandarmeria turcească ar linişti pe aceştia imediat. Poate că este o revanşă a lui Erdogan faţă de Europa nerecunoscătoare la meritele lui. Pe de altă parte este atracţia irepresibilă pentru locuri mai bogate şi mai sigure decât cele natale pe care le-au părăsit, dar şi Turcia nu poate face faţă unei populaţi de aceeaşi religie. Alt flux este creat de haosul libian şi aici sunt cele mai mari primejdii a celor care speră să atingă coastele Italiei. Fluxul major este acum prin Grecia insulelor, Grecia continentală, Macedonia, Serbia , Ungaria, Austria, Germani punct final. Nici Grecia nu este prea fericită cu această problemă, după duşurile reci încasate cu ocazia intrării în insolvenţă. Macedonia şi mai ales Serbia fac tot ce este cu putinţă pentru tranziţia rapidă spre Germania. Viktor Orban s-a trezit ca un fel de Huniady Janos (sau Iancu de Hunedoara dacă vreţi!) care se apere fruntariile creştinătăţii de pericolul Islamului. Speră să mai crească în ochii dezaprobatori austrieci şi germani. Multe vorbe goale, mult haos şi incapacitate de a manageria criza.
Şi la noi au apărut astfel de reacţii. Cea mai dezgustătoare este a lui Băsescu, un fel de Vlad Ţepeş în cârje şi el la fel de preocupat de pericolul islamic. De fapt acest gargaragiu oportunist şi populist simte că reacţia românească majoritară este aceea să moară capra vecinului, gândindu-se cum ai noştri au fost confundaţi cu ţiganii autohtoni puşi pe ciordeală şi cerşetorie prin bogata Europă.
Un articol foarte bun în acest sens a fost scris de Oana Popescu pe blogul de la Adevărul:

http://adevarul.ro/international/europa/unchiul-fugit-germania-refugiatul-fioros-sindromul-stockholmcolectiv-1_55ec41f6f5eaafab2c519b5a/index.html

Într-adevăr suntem tentaţi să uităm avatarurile prin care au trecut unii dinte ai noştri când au riscat fuga în Occident sau mai aproape să muncească pe bani puţini dar oricum mai mulţi ca acasă. Reacţiile de pe blog reflectă generozitatea şi ospitalitatea românească, aia din Mioriţa, care va să zică! Cât adevăr cuprind şi legendele fundamentale ale neamului!
Şi că veni vorba sunt efectiv încântat de apariţiile sporadice ale acestei tinere doamne, frumoasă şi inteligentă cu studii la Yale. Mi-ar plăcea să o văd pe Oana Popescu în prim planul politic, la fel cu l-aş vedea pe Claudiu Crăciun, sau Cristian Pârvulescu. Sunt oameni tineri care pot face mult mai mult pentru România decât fac cei care sunt acum prin politica românească.


Dacă vrea să citesc ceva şi să mă enervez atunci deschid internetul şi citesc comentariile din Evenimentul Zilei. S-a strâns acolo o colecţie de indivizi alunecoşi, sulfuroşi şi cu păreri de-a-ndoaselea.
Dacă îl aveau pe Cristoiu pentru imbecilităţi politice, acum nu scapă ocazia să spună prostii despre Iohannis, la cor s-a adăugat şi Sebastian Lăzăroiu un individ cu educaţie şi cunoştinţe dovedit precare, ţuţăr dedicat al lui Băsescu. pe lângă ei mai sunt redactorii acestei foi senzaţionaliste de pe vremuri Andronic şi unul Curea cu comentarii care miros la fel cu produsele expulzate de prefixul numelui său!

Nu departe de ei sunt păreriştii de pe la teveuri. Aici excelează cei de la B1tv şi România tv. Când îl văd pe alde Sabin Orcan îmi vine să-l tratez doar cu pumni în gură şi scatoalce pe chelie. 
Ce mă înfurie în primul rând este lipsa de bună credinţă, mercenariatul ticăloşie şi mizeria umană în care se scaldă majoritatea jurnaliştilor noştri, care confundă opiniile personale sau plătite cu ştirile de presă.
Pe de altă parte nu mă încântă exaltaţi precum Rareş Bogdan de la Realitatea tv specializată în a difuza mai mult reclamă decât televiziune de ştiri. 
Rămâne în continuare obiectivă Digi24 dar slăbită prin lipsa excelentului Emil Hurezeanu.

Cum am spus subiectul favorit al jurnaliştilor este Iohannis, cel mut ca o lebădă cum se definea pe vremuri Lucian Blaga, autohton al unor meleaguri foarte apropiate geografic Sebeş - Sibiu.
Iată că ieri Iohannis a ţinut o conferinţă de presă care a răspuns prompt îngrijorărilor româneşti privind  cota de emigranţi pe care România o acceptă. A lămurit că reşedinţa prezidenţială este în reparaţii şi că nu se face acolo nu-ş ce palat sau fortăreaţă cu ramaparturi vaubaniene. De asemenea, a dorit prin reîntoarcerea Codului Fiscal declanşarea unei dezbateri publice la care nu a vrut să se implice dat fiind poziţia sa de echidistanţă politică. La fel cum a respins revizuirea Constituţiei, valabilă pe vremea majorităţii useliste, dar nu înainte de anul electoral. El a subliniat că partidele trebuie să fie în controversă, chiar dacă pot fi de acord în anumite probleme privind bunăstarea şi progresul societăţii româneşti.


Însă evenimentul românesc este cel cultural. Suntem în vremea festivalului Enescu. Am acces nemijlocit la concertele din cadrul acestui festival prin transmisiile directe date la Cinema Trivale. Din păcate însă melomanii piteşteni dispuşi să participe la evenimente tinde asimptotic doar la persoana mea!