Întunecatul April

Nu cred că este o definiție mai potrivită pentru această lună de primăvară decât titlul volumului lui Emil Botta - Întunecatul April. Nu țin minte să fi avut așa luni de primăvară cu zăpadă, cu ploi, și cu temperaturi scăzute. Martor este FB, care mi-a produs o poză de acum un an. Eram toți în bluze cu mânecă scurtă, deci temperatura era bine este 20 de grade. Numai idioții utili care au murdărit mesele de snooker de la Crucible din Leeds nu știu asta. Planeta trece printr-o perioadă mai complicată, anotimpurile nu mai sunt ca altă dată. Are și omul o contribuție, dar insignifiantă.

Poza mi-a amintit de revederea cu Mike Vasilescu de la Londra. A venit și acum de Paști și revederea cu el a fost plăcută și interesantă. Ne vedem la o bere și primim bonus bulete cu cașcaval. Amicii rîd de mine, care am mania să-i comand, dar nu se feresc să le mănânce!

Am lămurit o dilemă caragialiană! I.L. Caragiale nu amintește de mici în opera sa. Pentru că micii au fost prima dată în 1902 la Caru cu Bere, deci când Caragiale nu mai scria. Micii sunt o influență balcanică, de la cevapcicii sârbești și kebabcicii bulgărești, sau kebab cum zic turcii. Cei din Balcani sunt mai mici și nu așa afânați de bicarbonat, plus că se fac cu carne de porc. Cred că ei au luat avânt în vremea comunistă. Când eram copil de 1 Mai și de 23 August se vindeau crenvurști. Fiindcă erau ușor de făcut și cu carne de proastă calitate au devenit un aliment preferat puși pe jar și mâncați cu muștar și bere au ajuns o delicatesă?!

Pe la sfârșitul anilor 70 au apărut primele pizzerii, pe Kogălniceanu era Trifoiaș, la începutul anilor 90 luam o pizza din Gara de Nord. În America am mâncat multă pizza în 1995. Așa că mergând prima dată în Italia, la Veneția în 1998 am avut un șoc! Eram obișnuit cu pizza cu blat gros de pâine. În Italia pizza are un blat foarte subțire.

O nouă invenție alimentară cucerește România. De vină este McDonalds! Este vorba de burger, care nu exista în restaurante prin anii 90. Cei care de copii au fost cu părinții la McDonalds prin anii 90 acum comandă chifteaua în chiflă cu cartofi prăjiți la restaurant.

Am văzut că toții liderii politici, alde Ciucă și Ciolacu s-au strâns la Congresul UDMR unde au asistat la  realegerea lui Kelemen Hunor. Acum este o mare preocupare pentru rotativa guvernamentală, nu pentru interesul cetățeanului. Presa se ocupă de avionul lui Iohannis, mai puțin de vizitele sale. Unii zic că sunt inițiative bune, care au relansat legăturile cu Extremul Orient, Japonia, sau cu America Latină, alții sunt ocupați doar de avion.

Am terminat de citit volumul V din Monarhia Habsburgică ( 1848-1918). Cartea prezintă relațiile externe ale monarhiei austro ungare, de interes și pentru români.

Am avut ocazia să văd două piese de teatru la Teatrul Victoriei Pitești. Prima era o piesă romantică de Matei Vișniec - Am dresat un Melc pe sânii tăi și sâmbătă Corpuri frumoase, piesă de pe Broadway de Laura Shaine Cunnigham, cu studente la Teatru la Universitatea din Pitești.

Am văzut și două serile interesante germane: Drift – Partners in Crime și Sam A Saxon. Ieri am văzut un film Netflix de acțiune francez AKA cu teroriști.

Concert la Filarmonica Pitești cu un instrument solist curios Alpenhorn, un fel de tulnic în trei piese: Sinfonia Pastoritia de Anton Zimmermann, The Great Horn of Helm de Giovanni D'Aquila, mai modernistă și Sinfonia Pastorala de Leopold Mozart (tatăl lui Mozart) cu o variantă de instrument redusă. Solist a fost italianul Carlo Torlontano și dirijorul Giovanni Pompeo.

În partea a doua a concertului Giovanni Pompeo ne-a oferit o interpretare de excepție a Simfonia a 7-a de Beethoven la care a contribuit și orchestra Filarmonicii Pitești.

O seară interesantă!

Vine 1 Mai!

De Sfântul Gheorghe

Cornel, eu și Valeriu, vârstnici, dar frumoși!

Azi este ziua mea onomastică. Ar fi un milion de românce și români care au acest nume: George, Georgeta. Așa să ne bucurăm!

Cel mai important eveniment al săptămânii a fost că m-am revăzut cu Valeriu, vechiul meu prieten venit de la New York. Stă într-un apartament pe str. Radu Beller. Asta mi-a amintit că în studenție pe această stradă Valeriu și Cornel, celălalt prieten cu care m-am revăzut se împrieteniseră cu niște tineri din familiile mahărilor comuniști și mergeau acolo la petreceri. 

Am decis să mergem toți patru la un restaurant de pe malul Herăstrăului, y compris Mara, soția lui Valeriu. Am orbecăit prin parc pentru că Valeriu nu știa adresa exactă. Încăpățânat, Valeriu ne-a tot trambalat până am dat în fine de restaurant. Era cu specific italian, n-am încredere în astfel de locante, așa că am comandat friptură de maiale, adică porc. Nu aveau trufe, în meniu era piure cu trufe, așa că am renunțat. Am discutat politică. Valeriu în discuțiile pe Whatsapp era cam progresist, după gustul meu. Zilele care le-a petrecut la București i-au nuanțat opiniile, în contact cu alți români, acum este filoamerican, cum nu mai era! Cornel este mult mai pesimist, eu rămân ce am fost, fervent pro american, cum am fost toți în generația noastră.

În Pitești a fost inaugurată Simfonia Lalelelor. Am fost ieri să văd expoziția florală din Parcul Lunca Argeșului - Zăvoi și m-a prins o ploaie care m-a făcut ciciulete!

Sunt discuții dure privind cerealele ucrainene. Fermierii (ciocoii) autohtoni sunt furioși de concurență. La fel și cei din Polonia. Este ceva adevăr, dar și tentația chilipirurilor oferite de UE, că e secetă, că trebuie compensări de tot soiul.

S-au început discuțiile privind legea învățământului. O doamnă confundă analiza cu pamfletul și se revoltă că cei indisciplinați pot fi exmatriculați. Păi ce să faci cu acești teroriști care agresează profesorii. Disciplina școlară a devenit foarte laxă și elevii uită că merg la școală să învețe.

Racheta lui Elon Musk, cea mai mare din lume a explodat după lansare, noroc că era fără echipaj uman.

Am terminat de citit voluminosul roman Theodoros al lui Cărtărescu. A fost un roman reușit, un roman istoric combinat cu un roman de aventuri. Poate exagerează cu un limbaj învechit.

În fotbal s-au terminat sferturile în Champions League. Cum era de așteptat s-au calificat Real și Manchester City. Bayern a fost o mare dezamăgire cu City.  Toți o dau favorită pe City în meciul cu Real, să vedem! Pe partea italiană semifinală Inter - Milan! Napoli nu a rezistat e în scădere. Arsenal a reușit al treilea egal, acasă 3-3 cu ultima clasată. Păcat să piardă titlul la City! Liverpool dezamăgește, chiar dacă a învins ieri, greu, acasă cu penultima clasată Nottingham. Man United a fost eliminată în Europa League de Sevilla. Surprinde Italia, are în semifinale, trei echipe, una sigur ajunge în finala Champions League.  

Așa a trecut Săptămâna luminată!

Învierea Domnului

E noaptea de Paști

E noaptea de Paști

Cu ouă roșii și cu iepurași

Și fiecare om se duce la biserică

Să caute în el câte-un Isus

Vezi Doamne păcătoasă nu-s!

Ioana Crăciunescu

 

 Iisus în celulă

Azi noapte Iisus mi-a intrat în celulă.

O, ce trist și ce-nalt părea Crist !

Luna venea după El, în celulă

Și-L făcea mai înalt și mai trist.

Mâinile Lui păreau crini pe morminte,

Ochii adânci ca niște păduri.

Luna-L bătea cu argint pe vestminte

Argintându-I pe mâini vechi spărturi.

Uimit am sărit de sub pătura sura:

- De unde vii, Doamne, din ce veac ?

Iisus a dus lin un deget la gura

Si mi-a făcut semn ca sa tac.

S-a așezat lângă mine pe rogojina:
- Pune-mi pe răni mana ta !
Pe glezne-avea urme de cuie si rugina
Parca purtase lanțuri cândva.

Oftând si-a întins truditele oase
Pe rogojina mea cu libărci.
Luna lumina, dar zăbrelele groase
Lungeau pe zăpada Lui, vargi.

Părea celula munte, părea Căpățana
Și mișunau păduchi și guzgani.
Am simțit cum îmi cade capul pe mana
Si-am adormit o mie de ani.

Când m-am deșteptat din afunda genuna,
Miroseau paiele a trandafiri.
Eram în celulă și era luna,
Numai Iisus nu era nicăiri.

Am întins brațele, nimeni, tăcere.
Am întrebat zidul: nici un răspuns !
Doar razele reci, ascuțite-n unghere,
Cu sulița lor m-au străpuns.
-  Unde ești, Doamne ? Am urlat la zăbrele.
Din luna venea fum de cățui.
M-am pipăit. și pe mâinile mele,
Am găsit urmele cuielor Lui.

Radu Gyr

 

De Paști

Am ajuns în Săptămâna Mare și jurnalul l-am denumit corespunzător. La România Muzical am avut parte mai mult de creații de muzica sacră dedicate Paștilor, mai mult de origine catolică reformată, dar și marii compozitori ruși au partea lor în acest domeniu. Noi românii trăim un paradox, chiar dacă limba are origini latine, limba de cult a fost mult timp cea slavonă, iar popoare slave precum polonezii, cehii, slovacii, slovenii, croații au limbă de cult latina. Așa că sună bizar în Requiemul lui Mozart: Confutatis maledictus - confruntați cu răul.

Mă bucur că la reacția unor intelectuali, Baconschi, Papahagi BOR pare a fi de acord cu sărbătorirea sfintelor Paști împreună cu toți creștinii catolici și reformați. Este o anomalie calendarul iulian, când ținem Crăciunul pe 25 Decembrie. 

De ținut post nu am ținut, dar mă voi duce să înconjur biserica azi în Vinerea Mare și s-a iau lumină duminică la miezul nopții.

Cea mai stringentă preocupare a fost dedicată alimentelor de Paști: miel, ouă vin. Am găsit un sfert dec miel chiar luni, ouă am lua de la Bunătăți de Sibiu care ar fi de la găini crescute natural?!

Cu vinul a fost mai delicat, ieri împreună cu Iulian am mers la Drăgășani, podgoria renumită de unde vine șmecher! Este cuvântul preluat de podgorenii olteni care vindeau vin sașilor. Însă îi îmbătau în prealabil și le dădeau vin prost. Și au adus sașii experți care nu  puteau fi păcăliți erau degustători, somelieri - schmeker! Pentru că podul de peste Olt la intrarea în Drăgășani este în stare prăbușibilă, am ocolit peste un baraj mai sus de Drăgășani. Era șoseaua națională Vâlcea Drăgășani și pe margine  erau oferte variate de vin și țuică de pe dealurile Drăgășanilor. Am oprit în piață la crama Iordache. Are vinuri foarte bune la prețuri modice. Am luat două sticle de Crâmpoșie selecționată un vin alb de viță românească care a supraviețuit filoxerei, este un vin deosebit, am luat și 2 litri la pet și este foarte bun și acesta. Am mai luat 2 peturi de 2 litri de Cabernet Sauvignon și de Merlot. Iulian a văzut vinurile de la crama Isărescu cu prețuri modice, dar era închis. Vremea a fost splendidă și vedeam pe deal aproape de Olt panorama munților. În centru era masivul Cozia cu vârful cu zăpada topită, dar în dreapta în spate se vedeau piscurile albe ale  Făgărașilor și în stânga Parângul acoperit de nea. 

Dosarul din Dilema veche este dedicat beției?! Articole dedicate autorilor români precum Nichita Stănescu, dar și dramei morții lui Marin Preda. Sunt și despre alcoolicii străini celebri, Poe, etc.  Un dosar mai vechi a fost dedicat Constituției din 1923.  Contribuțiile vin să revizuiască miturile despre această constituție. La vremea ei a fost bună, a dat drept de vot tuturor bărbaților români, nu femeilor și cetățenie evreilor. 

Atât în Dilema veche, dar și în România literară sunt articole dedicate de Liviu Bordaș lui Mircea Eliade. Memoria lui Eliade nu prea se vede la Chicago, unde a predat Istoria Religiilor. Rămâne problema aderenței al legionarism, care atârnă greu. Este totuși problematic că Eliade nu pare a fi antisemit precum legionarii, prietenia lui cu Mihail Sebastian este o mărturie. Că am vorbit de România Literară văd că Nicolae Manolescu a fost reales președinte al Uniunii Scriitorilor Români. La 84 de ani îmi pare că nu este o funcție potrivită?

Am văzut câteva filme franțuzești pe care le-am recomandat în altă postare: Jousque ici tous va bien și Totems.

Concert de Paști la Filarmonica Pitești

În deschiderea concertului orchestra Filarmonicii Pitești conduse de dirijorul Tiberiu Oprea a interpretat Ultimele șapte cuvinte ale lui Isus pe cruce.

A intrat pe scenă corul NOVIS Pitești, condus de Alexandru Ionescu care a interpretat Cine, cine se va sui în muntele Domnului de Gavril Musicescu.

A urmat în interpretarea corului și orchestrei și a corului Requiemul de Mozart.

În final s-a interpretat superbul Oratoriu Messiah de Handel.

A fost o seară de muzică deosebită în Joia Mare a Paștilor!

Am văzut că am fost criticat pentru că am prezentat interviurile lui Boia, acesta fiind acuzat de colaborare cu securitatea. Că tot este în temă acuze sunt și pentru Ioan-Aurel Pop, iar Cațavencii îl prezintă pe Dan Berindei care a colaborat cu secu, dar în toate informările el laudă persoanele, nu este vorba de poliție politică. Dan Berindei a fost un istoric pe linia partidului comunist cu exagerările naționaliste. Eu am citit cam toate eseurile istorice ale lui Lucian Boia. Este controversat pentru că pune în discuție miturile istorice ale românilor. Și nu se vede de loc colaboraționismul. Adevărul este că am avut o istorie chinuită a Principatelor supuse otomanilor, cu Marea Neagră lac turcesc ce nu a permis dezvoltarea comerțului și a economiei în țările românești cum ne spune Gheorghe Brătianu. 

Note, stări, păreri

Cu violonista Ioana Cristina Goicea 

Am preluat din titlul reflecțiilor săptămânale le lui Andrei Pleșu. Cam astea sunt și impresiile mele săptămânale.

Un interviu interesant are în luat unui autor englez. Acesta învinuiește tehnologia modernă de faptul că omul nu se mai poate concentra și-și pierde rapid atenția. Într-adevăr de când cu rețelele sociale ești tentat să faci mai multe lucruri deodată și nu te mai concentrezi pe un anume subiect.

Am început să citesc carte de interviuri pe care istoricul Lucian Boia le-a dat în decursul timpului. O întrebare care mă frământă este ce a mai rămas din comunismul românesc?

Au trecut 33 de ani de la prăbușirea lui în România, a trecut o generație, cei tineri care au prins ceva școală, grădiniță au amintiri vagi, alți tineri nu înțeleg de cei în vârstă sunt încă marcați de acest regim. Se fac sondaje în care sunt destui care regretă acest regim. Ei sunt pensionari unii demult. Cred că nu rețin ultima lui parte anii 80 când alergam disperați după mâncare, înghețam de frig. Boia explică faptul că comunismul a avut succes mai ales la păturile sărace rurale. Ei au fost mutați la oraș, în apartamente moderne în comparație cu viața la țară. Dar cum spuneam mai sus viața la oraș a devenit un coșmar în finalul epocii ceaușiste. Cei care mai au nostalgia acelor vremuri sunt tentat să o pun pe faptul că trăiau vigoarea tinereții, acum când au îmbătrânit, sunt minați de boli. Ce a rămas totuși din comunism? Cam toate obiceiurile rele, corupția funcționarilor publici, impresia unora că sunt dumnezei, până când ajung la pușcărie. 

Un fenomen nou într-o țară care până acum 33 de ani este emigrația masivă. Cei tineri se pleacă pentru că au impresia că vor trăi într-un mediu normal în străinătate, fără corupție, nepotisme, administrație corectă, spitale și învățământ calitativ superior. Cred că în cazul învățământului acesta s-a degradat și pentru că elevii au căpătat niște libertăți care nu trebuiau date. Ce putem face? Păi avem liber la Europa, la o administrare mai bună, mai fără furăciuni.

Citind Voci la distanță a Gabrielei Adameșteanu mi-am reamintit cât de important era vacanța la mare. Eu mergeam pe munte, din 1982 am mers și în Deltă, dar vacanța la mare era altceva! Nu degeaba Gheorghe Brătianu spunea că mare îți conferă libertate. Și noi trăiam un grăunte de libertate. Nu mai eram sub lupa securității, intrai în contact cu străinii, lucru interzis altfel, făceai bișniță cu blugi și casetofoane, ear mirajul discotecilor pe valută. După 1990 s-a dat liber la ieșiri în străinătate românii mergeau și merg în străinătate la mare, în Turcia, în Grecia, Italia, Spania. Vacanțele la Marea Neagră nu mai prezintă interes, unele hoteluri s-au degradat. Se pare că în ultimul timp s-a produs un reviriment, s-au reparat unele hoteluri, pe vremuri de lux cum era Amfiteatru care apare în romanul Gabrielei Adameșteanu. Cine mai vine în vacanță la Marea Neagră? Oamenii foarte bogați și de proastă calitate să se expună și oameni cu venituri mai reduse. 

La Filarmonica Pitești aseară am avut ocazia să ascultăm o artistă care a ajuns la maturitate, violonista Ioana Cristina Goicea. A interpretat Concertul pentru vioară și orchestră în re minor, op. 47 de Jean Sibelius, acompaniată de orchestra Filarmonicii Pitești condusă de dirijorul Constantin Grigore. Domnișoara Goicea ne-a oferit un bis cu Lăutarul lui Enescu.

În partea a doua orchestra Filarmonicii Pitești condusă de Constantin Grigore a interpretat Simfonia a 8-a Neterminata de Franz Schubert. O seară reușită!

 

Ceva despre fotbal. Miercuri s-a disputat pe Nou Camp returul semifinalei Copa del Rey din Spania dintre Barcelona și Real Madrid. Favorita era Barcelona care învinsese cu 1-0 în tur la Madrid. Prima repriză a fost dominată de Barcelona, dar în prelungirile primei reprize s-a produs declicul. La un atac la Barcelonei Lewandowski a avut ocazia de a deschide scorul, Courtois a apărat și s-a declanșat un contraatac cu Vini și Benzema și Vini a marcat, chiar dacă Benzema împins mingea deja intrată în poartă. 1-0 pentru Real. În repriza a doua după 5 minute Real a marcat din nou, băgând plumb în picioare Barcelonei. Benzema a mai marcat de două ori realizând hat-trickul și s-a terminat 4-0 pentru Real! Real și-a asigurat șansa unui trofeu. Dar după cum au jucat madrilenii îi văd câștigând din nou un titlu de Champions League.

 

Și încă ceva despre politică. S-a petrecut întâlnirea la vârf a conducerii PNL supusă unui atac violent al unor dintre liderii acestui partid. Am ajuns ospătarii PSD a spus Vasile Blaga. Aducerea generalului Ciucă la vârful acestui partid a fost o greșeală, face tot ce ordonă PSD. Cîțu avea defecte, dar era liberal! PNL are soluții, fie după schimbarea primului ministru pune miniștrii care să facă politica PNL, personalități care nu sunt dispuse la compromisuri compromițătoare cu PSD, fie iese de la guvernare!

Progresismul și euroscepticismul la români

Atât revista România Literară, cât și Dilema veche se ocupă de problemele ridicate de corectitudinea politică. Ocazia a dat-o doamnă regizoare nemulțumită de faptul că nominalizații la UNITER sunt bătrâni ca Silviu Purcărete, sau Andry Joldak care s-ar fi rățoit la o actriță acum 6 ani ?! Culmea că actrița de origine maghiară este și ea nominalizată. Dintre cei care au semnat petiția este și Mihai Călin, actorul tânăr, acum la cred că peste 50 de ani! Asupra regizoarei revoltate planează un caz de probleme cu drogurile, cum se vehiculează. Oare era sub influența lor când a făcut petiția? Lumea artei teatral cinematografice este restrânsă, dar scandalurile sunt mari. Purcărete s-a retras de la nominalizare, Andrei Șerban de la New York scris și el o scrisoare în sprijinul artiștilor adevărați, nu pe criterii declanșate de corectitudinea politică, #metoo, woke și cancel culture. Pentru că ideologia de stânga s-a făcut de căcat cu prăbușirea comunismului ea s-a strecurat în mediul intelectual american, în genere anglo-saxon, dar și în cel francez. Mulți intelectuali de stânga mediocri s-au raliat la aceste ciudățenii, că sunt mediocri și falimentari, dar și pentru că femeile urâte au găsit un motiv de revoltă că bărbații nu le iau în seamă. Sunt și reacții stupide la zona alt-right, când o directoare de școală americană este dată afară că la cursuri s-a predat despre statuia dezbrăcată a lui David de Michelangelo, deci conotații sexuale la minori!

Sever Voinescu în Dilema veche dezbate scăderea încrederii la români în UE. El evidențiază ceea ce comenta Valentin Naumescu privindu-i pe români. Este treime din români care cred în UE, o treime împotriva UE, conspiraționiștii regăsiți la AUR, dar și la PSD și o treime care nu se exprimă. Ei bine aceștia pot fi rău influențați de activiștii UE. Cei care militează pentru veganism, ecologie extremistă, anticreștini, politica de gen și altele. Au fost reacții despre tot felul de reglementări ciudate. Este normal să milităm pentru o România curată, într-o țară care cetățenii murdăresc natura, dar până la energie verde exclusiv, fără energie nucleară, să nu mai creștem vaci și alte aiureli este o cale lungă. Oamenii decenți vor să trăiască într-o Europă normală, cea care a inventat revoluția industrială, democrația și nu cenzura acestor activiști. La noi se remarcau ca activiști progresiști unii de pe la USR, dar acum au făcut ciocul mic.

Joi, seară deosebită la Filarmonică! În prima parte am audiat Concertul pentru pian și orchestră nr. 1 de Ceaikovski, unul dintre capodoperele literaturii pentru pian, expresia superioară a spiritului rus, fără nicio legătură cu criminalul de la Kremlin de azi. Solist a fost pianistl Horia Maxim, acompaniat de orchestra Filarmonicii Pitești conduse de dirijorul german Walter Hilgers. Horia Maxim ne-a oferit un bis superb cu Clair de lune de Debussy.

A urmat Simfonia a 3-a de Brahms realizată de orchestra Filarmonicii Pitești condusă de Walter Hilger. Și aceasta este o capodoperă făcută celebră de filmul Aimez vous Brahms cu Anthony Perkins și Ingrid Bergman.

Am terminat cartea Chestiunea Mării Negre cursul predat în anii războiului de către Gheorghe Brătianu. Este o carte groasă de 900 de pagini și dificil de citit pentru grosime, de aceea prefer acum tableta. Cartea arată marele talent de pedagog și orator al lui Brătianu.

Că am timp, am văzut multe seriale și filme.

Aș sublinia în primul rând The Looming Tower. Este povestea acțiunii teroriste Al Qaida împotriva turnurilor gemene din New York la 9/11 2001. Personajul principal este John O'Neill (Jeff Daniels) director adjunct FBI. El este foarte îngrijorat de acțiunea teroriștilor arabi împotriva Americii pe teritoriul ei. El este un personaj controversat, catolic, dar foarte curvar, și-a abandonat familia și are două amante. Pierde o geantă diplomat, dar o recuperează, însă este dat afară din FBI și se angajează șeful securității la turnuri, unde moare în atacul 9/11. El este ajutat de Ali Sufan (Tahar Rahim), libanez emigrat din Liban, agent FBI. Au loc atentatele împotriva ambasadei din Nairobi, atacul împotriva distrugătorului Cole și FBI cu o echipă coordonată de Sufan vrea să depisteze pe teroriști. Aceștia sunt supravegheați de celula CIA Alec Station, care refuză constant să sprijine FBI împotriva teroriștilor strecurați în SUA. Este o atitudine criminală, împotriva intereselor de securitate naționale, pe motiv de concurență. Toate aceste neglijențe în care sunt implicați inclusiv directorul CIA Tenet (Alec Baldwin) și Condolizza Rice au dus la atacul criminal împotriva Americii. Războiul declanșat ulterior împotriva talibanilor din Afganistan și a lui Saddam Hussein a fost cumulul unor erori care au bulversat Orientul Mijlociu. Sunt sigur că am văzut mai demult două episoade cel puțin, dar nu tot serialul.

Am văzut apoi un serial BBC din 2006 The  State Within avându-l în centru pe ambasadorul britanic la Washington Mark Brydon (Jason Issacs). Aici este vorba de o conspirație menită să destabilizeze un stat fictiv din Asia Centrală Tyrgistan. În el este implicată o firmă de furnituri militare în care lucrase și actuala ministră de apărare SUA Lynne Warner.

În fine s-a terminat și serialul britanic Liasion. Este un film cu conspirații de stat în care personajele principale sunt Gabriel Delage (Vincent Cassel, fiul lui Jean-Piere) un contractor francez ce acționează în Siria. Acesta vrea să scoată 2 IT-ști sirieni care au descoperit un complot împotriva Marii Britanii. Delage nu reușește să-i extragă cu elicopterul, dar ei scapă cu mașina în Turcia și ajung în Marea Britanie. Delage primește sarcina să-i recupereze pe sirieni și se revede cu Alison Rowdy (Eva Green pe care o revăd cu plăcere după ce a fost eroina feminină în Casino Royale din 2006, partenera lui Bond-Daniel Craig). Alison a fost implicată în acțiuni anarhiste în Franța, este fiica unui general englez fost șef al NATO. Alison este adjuncta Ministrului de Interne și au mari probleme cu securitatea cibernetică și vor să semneze un contract cu UE. Marea Britanie este în Brexit. De fapt toate firele duc la o firmă franceză Antropa implicată în protecție cibernetică.

Este interesant să vezi cum evoluează tehnica digitală și informatică. În filmele din anii 70 nun erau telefoane celulare. eu am fost martor când la IFA s-a adus primul IBM cu cartele. M-am apucat de computere când a venit la IRNE primul CDC cu display și când lucrul cu cartele era anacronic și frustrant ca să bați corect cartela. Apoi am fost martor la primele PC IBM prin 1987 ca să ajungem azi cu laptopuri și smart phone. 

În final pentru amuzament m-am uitat la Murder Mystery 2, o comedie Netflix cu Jennifer Aniston și  Adam Sandler cuplu de detectivi particulari.

Grație Google feed sunt servit cu jurnalul lui Ion Cristoiu. Acest parvenit comunist intoxică media cu opiniile lui politice, literare, dar și istorice. Dacă la cele politice și literare mă umple greața, la cele istorice mă scoate din sărite. Are tupeul să-l ironizeze pe Lucian Boia, el care a supt de la tâța țapului bolșevic doar istorie de tip Roller. 

Mă enervează și editorialele Ioanei Ene Dogioiu. Nu sunt analize politice, ci pamflete, cam fără cap. Singurele la care rezonez sunt cele dedicate partidelor politice, conduse de pigmei politici.