Nu numai despre Băsescu

Emisiunea din această seară  lui Rareş Bogdan având-o invitată pe Adrian Săftoiu m-a determinat să reiau subiectul pe care l-am dezvoltat deja într-o scrisoare şi să-l împărtăşesc şi altora.

Cred că această carte a doamnei Săftoiu este o replică despre încrederea trădată. Cam asta ar fi în Cotroceniul cu Traian Băsescu.

Săftoiu a răspuns moderatorului că Băsescu nu  a făcut rău României. Şi are dreptate! A consolidat alianţa cu SUA şi asta dă siguranţă ţării în contextul ăsta complicat din Est. Şi şi-a primit tainul în 2012 când SUA l-a sprijinit ştiind ce pramatie este.

Băsescu însă a făcut rău românilor, unora mai puţin,  altora mai mult. Mie mi-a tăiat salariul şi apoi mi-a reţinut din pensie.

Cred că prima tentativă de suspendare din 2007 a fost o mare şi cruntă tâmpenie care l-a reconsolidat când era pe o pantă descrescătoare.

A doua oară în 2012 s-a grăbit Ponta voia să fie mai repede la butoane, dar nici acum nu este. Cred că Băsescu a fost uluit în faţa valului de respingere din 2012, de aia a tăcut cam până după generale. Dar răutatea lui monstruoasă i-a revenit după ce l-a îmbrobodit pe Ponta cu pactul de coabitare.  A început să-l blesteme şi să ne blesteme până acum 6 luni.

Sunt în carte anumite dezvăluiri care fac deliciul tabloidelor, dar nu sunt esenţiale. Săftoiu spune că Băsescu are mult cinism, dar concede că un lider ca el este cinic, ea foloseşte simptomatologia lui Pascal de Suter din "Aceşti bolnavi care ne conduc".

De megalomanie pot fi acuzaţi preşedinţii francezi, nu ştiu ce-i face, tradiţia poate?

Aşa a fost De Gaulle, Mitterand, dar şi Sarkozy. De la americani a avut accese de acest tip George Walker Bush care a băgat băţul în muşuroiul islamic şi l-a agitat că acum situaţia din Orientul Mijlociu este mai imprevizibilă ca oricând.

Marea eroare a lui Băsescu este că doreşte să fie în centru atenţiei. Şi acum justiţia începe să se ocupe de el şi mai abitir. Au început cu Udrea pentru că era mai vulnerabilă şi mai uşor de învinovăţit, tupeul i-a ţinut loc de inteligenţă.

Doamna Săftoiu a arăta preferinţa pentru stilul lui Vasile Blaga, este direct ştii că-ţi va spune în faţă părerea. Probabil de aceea nu va fi niciodată top of the hill.

Şi eu am preferinţe pentru anumiţi oameni politici care însă nu mai sunt activi. Unul a fost Emil Constantinescu care a reuşit cel mai mult dintre preşedinţii de până acum, chiar într-un interval atât de scurt. Mi-a plăcut şi Crin Antonescu până când şi-a pierdut orientarea politică, dar a lăsat măcar o moştenire viabilă.

Iohannis a devenit un subiect de analize critice ale unora pentru că tace şi nu face prea multe. Se pare că are alt tip de agendă. Deocamdată ca ţintă internă este finalizarea legii alegerilor parlamentare cu votul prin corespondenţă pentru diaspora. Probabil de aceea PNL a pregătit moţiunea de cenzură pe acest subiect.

Legea alegerilor locale a fost finalizată, chiar dacă este supusă criticilor. Acolo a fost un proces de negociere. PSD a renunţat la alegerea directă a preşedinţilor de consilii judeţene, dar au susţinut alegerea primarilor din primul tur în iluzia ca vor obţine la fel de multe posturi de primar. S-ar putea să aibă surprize mari.

Tipul ăsta de strategie pe paşi mici, nu pe o agendă stufoasă pare a fi pe placul şi potrivită cu personalitatea lui Iohannis. Cred că este nerealist să aşteptăm să mişculeze pentru căderea lui Ponta, nu-i stă în caracter. Dar PNL trebuie să fie bine pregătit ca în 2016 PSD să fie suficient de şubred şi să piardă alegerile parlamentare.

Eu, spre deosebire de alţii nu mă aştept la gesturi spectaculoase la Iohannis. Dacă însă continuă aşa România poate avea de câştigat.