Dar să facem niște socoteli! Jurnaliștii exclamau că Nicușor Dan avea o diferență de recuperat de 20 de procente. Pare adevărat, dar mai erau voturile acordate lui Antonescu și cele ale doamnei Lasconi care totalizau, împreună cu ale lui peste 43%, deci mai mult decât voturile lui Simion. Ce alternativă aveau acei votanți decât să-l voteze pe Nicușor Dan? Însă rămâneau în discuție cele 13% voturi acordate lui Ponta în primul tur de prezidențiale, adică peste 1200000 de voturi. Însă la turul doi al prezidențialelor de ieri au venit în plus peste 2 milioane de votanți, care au anulat voturile lui Ponta și au dat diferența de peste 800000 de voturi în favoarea lui Nicușor Dan. Așa s-a întâmplat și la alegerile prezidențiale trecute. Există o rezervă de 2 milioane de votanți cu aspirații pro-europene care se mobilizează doar la turul doi al prezidențialelor și nu se prea implică în alegerile parlamentare, care sunt la fel de importante. Este sarcina oamenilor politici români să fie în stare să mobilizeze și pe aceștia la aceste alegeri.
Alegerea ca președinte a lui Nicușor Dan a confirmat opțiunea europeană și pro atlantică a Românilor. Președintele ales Nicușor Dan a fost sunat și felicitat de președintele Macron. Noi românii suntem datori Franței, pentru că apariția statului modern România se datorează Franței lui Napoleon al III-lea, semnificativ după Războiului Crimeii care a însemnat înfrângerea Rusiei în 1856. Misiunea franceză a reorganizat armata română după 1916, care a fost capabilă să respingă ofensiva germană din Războiul de Reîntregire. Alianța cu Antanta și în special Franța a dus la apariția în 1918 a României Mari, reîntregite cu provinciile sale istorice, Transilvania, dar și Basarabia răpită de Rusia în 1812. România Mare s-a prăbușit 1940, în momentul când Franța s-a prăbușit sub loviturile hitleriste. De aceea relația României cu Franța este specială. Este singura putere nucleară din UE și cu cea mai importantă armată a acesteia. Împreună cu Franța și celelalte țări europene, cu care suntem în NATO avem o alianță pe care ne putem baza la greu. Toate acestea contrazic analizele istoricului helveto austriac că ne-am fi aflat în fața unui nou 1940! România nu a ajuns în situația Ungariei lui Orban, sau a Slovaciei lui Fico și care ar fi distorsionat într-un mod foarte grav parcursul european al României.
Ce rămâne? Președintele Nicușor Dan trebuie să declanșeze imediat discuțiile privind formarea unui guvern de coaliție care să includă PNL, USR, UDMR, minorități și mai ales și pe PSD pentru o largă majoritate parlamentară. Aud opinii că fără PSD, dar orice am face, parlamentarii PSD sunt cei mai mulți și pot asigura stabilitatea unei guvernări cu majoritate parlamentară. Problema este că în momentul de față PSD se află într-o gravă criză de lidership. Singura cu credibilitate o are Olguța Vasilescu cu Doljul, care au votat majoritar pe Nicușor Dan. Și USR suferă aceeași problemă de lidership, dar s-a scos prin alegerea lui Nicușor Dan. Sper ca figura respingătoare a lui Moșteanu să nu se afle printre cei care conduc USR, a făcut mereu joc dubioase în Argeș și mai ales Pitești, unde a favorizat PSD. Partidul care s-a resetat primul este totuși PNL, a avut lider interimar pe Ilie Bolojan, cu o activitate meritorie ca președinte interimar, care îi dă dreptul și speranța să devină primul ministru al guvernului de largă coaliție. Ține de Nicușor Dan și de Bolojan să convingă PSD să continue la guvernare. Este în interesul autorităților locale pesediste să beneficieze de efectele guvernării. Și la opoziție lucrurile nu stau de loc bine. George Simion a pierdut scrutinul prezidențial, este un perdant și asta îi slăbește poziția de lider AUR. POT devine nesemnificativ și probabil va dispărea. La fel de problematică va fi și situația SOS, care are ca atu doar pe guraliva agresivă de Șoșoacă. Deci scena politică românească este în curs de resetare.
Lumea răsuflă ușurată, România începând din 19 mai 2025 este în linii mari aceeași ca și înainte de această dată. UE ne va privi cu alți ochi acum, când am dat testul de reziliență. Rămâne de explicat reacția de furie a diasporei care a votat împotriva propriilor interese sociale și politice, dar asta este sarcina sociologilor și a analiștilor politici și de ce nu și pentru noi oamenii obișnuiți.
Cinci ani avem siguranța unui președinte normal, Nicușor Dan!
Simion a încercat tactica tipică Trump: minciuna sfruntată, urmată de multe repetări și în final, concluzia aberantă că alegerile au fost furate. Marja de departajare l-a adâncit în ridicol.
RăspundețiȘtergereÎn situații critice “māmāliga explodează” corespunzător!!!
Eram gata sa comentez "magulitoare comparatia cu Trump" dar este despre tactica, populara dealtfel, deci de acord!
ȘtergereDiscutabila asertiunea "Misiunea franceză a reorganizat armata română după 1916..." - a fost un prilej pt statul francez sa se debaraseze de dotarile invechite cu care a inzestrat armata romana, practica proliferata pana in epoca actuala!
RăspundețiȘtergere"Rămâne de explicat reacția de furie a diasporei care a votat împotriva propriilor interese sociale și politice ..." - greu intr-adevar de explicat cele 55% acordate de diaspora aur-istului, ar fi interesant de vazut repartitia pe tarile rezidente ale acestor voturi!
Finalmente, pentru mine raman o mare dezamagire cele 45 de procente acordate de votanti aur-istului!
Nu este de loc discutabilă. Am citit memoriile de război ale lui C. D. Zeletin - autor Burghezia Română, despre retragerea armatei române în Argeș în 1916. Era îngrozitoare lipsa de pregătire a armatei noastre. Misiunea franceză a reorganizat armata noastră în retragerea din Moldova. Iar atunci Rusia nu ne trimitea armele cumpărate le bloca, cei pe acre îi admiră Simion și Georgescu.
ȘtergereVotul pro-aur din diasporă se explică pe de o parte prin compoziția socială (oamenii simpli plecați la muncă in Occident) dar mai ales prin sentimentul decadentei occidentale si pierderii valorilor. Sentiment împărtășit și de o parte importantă a populației de aici (Franța în cazul meu) care este îngrijorată de imigrația necontrolată, de excesele wokiste (LGBT au devenit mai importanți decât familia sau natalitatea, etc). Extrema stanga exacerbează acest sentiment, promovând comunitarismul, imigrația necontrolată, pentru a a acapara voturile generațiilor tinere: copiii vechilor imigranți din Africa, (cu resentimente față de occidentul cu trecut colonial și căutând repere în credinta musulmană, în lipsa altor valori) dar și mulți tineri din familiile burgheze care votează cu extrema stanga (aderând la ideile woke: decolonialism și autoflagelare, deconstruite, exacerbarea individualismului, scădere economică în numele ecologiei prost înțelese etc
ȘtergereDragă Nicule, sunt complet de acord cu tine. Resentimentul față de Occident al compatrioților este comparabil cu fiilor de imigranți musulmani. Veniți să muncească la muncă grea, acum salariile la aceste activități au crescut în România și asta îi deranjează. Vor și eu un alt statut în Occident, dar nu îl pot avea cât au studii precare, plus există xenofobia din aceste țări. Cred că occidentalii acceptă mai mult pe emigranții din fostele colonii, pentru că simt că au responsabilități pentru ei, dar au nevoie de munca emigranților din Est, în special cei din România. salariile din Spania, Italia nu-i mai satisfac și unii se întorc. În momentul în care veniturile din România vor fi la un nivel corespunzător se vor întoarce, cum au făcut portughezi din Franța, spanioli din Germania. Sunt de vină și politicienii români care sunt vinovați de corupție, dar și manipularea rusească hibridă care a stârnit furia aceasta a precariatului din diaspora.
ȘtergereDar insist, wokistii și ecologiștii trebuie să o lase mai moale căci altfel ne ducem toți de râpă în fața rușilor și chinezilor
RăspundețiȘtergere