joi, 1 mai 2025

Tradiție















Publicând comentariul despre cartea Anii treizeci, am avut o discuție cu prietenul Mike Vasilescu. El mă combătea pentru faptul că eu am spus cu noi nu avem tradiție. Făcusem această afirmație în contextul faptului că Nae Ionescu și Nichifor Crainic susțineau statul ortodoxist, izvorât din tradiție. Ori opinia mea este că tradiția politică a statelor române este foarte vagă și nu poate fi considerată tradiție. Dacă privim trecutul nostru trebuie să recunoaștem că, cu mici excepții, Mircea cel Bătrân, Ștefan cel Mare și mai ales cu proiectul politic militar al lui Mihai Viteazul, nu putem vorbi de o tradiție politică și ea legată de tradiția ortodoxă, în felul în care este tradiția politică occidentală. Faptele lui Mihai Viteazul au constituit bazele pretențiilor noastre politice asupra Transilvaniei începând din secolul al XIX-lea al retrezirii naționale, cu pașoptiștii și argumentată în 1916 de Ionel Brătianu în fața fiului său Gheorghe, marele istoric de mai târziu. Mike avea dreptate că principatele continuă o tradiție bizantină, sfârșită după căderea Constantinopolului în 1453. Dar această tradiție bizantină a fost mediată de influența slavă. Am fost singurul stat ortodox de limbă latină care, după Reformă am trecut la limba de liturghie în româna vernaculară, cu mare opoziție din partea clerului ortodox. Eram singurii ortodocși care am renunțat la slavonă, prin simplul fapt că toți ceilalți ortodocși, cu excepția grecilor erau slavi. Acest fenomen s-a petrecut în Reformă în statele germanice unde limba latină nu era inteligibilă ca în catolicismul sud  european latin, romanic. De abia din secolul al XVI-lea, după ce Coresi a tradus în românește texte sacre și biserica ortodoxă a adoptat liturghia în limba vernaculară se poate constitui o tradiție ortodoxă a păstrării limbii române. Nu trebuie uitat și martiriul în credință a lui Constantin Brâncoveanu. Privind înapoi, nici românii din Transilvania nu au renunțat la ortodoxie, după cucerirea maghiară și nu s-au convertit la catolicism. Biserica greco-catolică unită din Ardeal de la începutul lui 1700 a fost un act cu adevărat politic și datorită ei, prin Școala Ardeleană s-a retrezit sentimentul național și a fost prima tentativă de renunțare la scrierea cu caractere chirilice și trecerea la scrierea cu caractere latine, desăvârșită de reforma lui Cuza! Adevărata tradiție este păstrarea limbii române prin creația folclorice prin care s-a păstrat limba noastră. Există o tradiție românească pe care o căuta în vechime și Mihai Eminescu, care vedea la domnitori o iluzorie tradiție cu aer conservator, dar nu cu totul adevărată. De fapt Eminescu căuta o și tradiție literară de dinainte de vremea sa, final din secolul XVIII până la mijlocul secolului XIX cu cu scriitori și poeți, inspirat de Lepturariul românesc al lui Aron Pumnul, sub forma poeziei Epigonii, din care abia au rămas Alecsandri și Mureșanu, autorul poeziei Un Răsunet adică, versurile imnului național Deșteaptă-te române

Ce căutau ortodoxiștii Nae Ionescu și Crainic este o iluzorie tradiție, care de fapt nu a existat!

Sunt un cititor de Dilema și mă cam irită faptul că aproape în fiecare număr este câte un articol despre analize psihoterapeutice, psihanaliză etc, de parcă redactorii revistei simt nevoia de tratament de acest tip!? Am citit dosarul din ultimul număr, dedicat lui Ioan Petru Culianu. Despre acesta am auzit prima dată la Europa Liberă de la emisiunile Monicăi Lovinescu. A fost un genialoid, cum foarte bine îl descrie Andrei Pleșu cu care a fost prieten. A părăsit România cu o bursă în Italia unde a rămas și a obținut doctorate acolo și în Olanda. Țelul său a fost să ajungă la Eliade, fiind interesat de istoria religiilor și a ajuns, devenind asistentul său. A descoperit scrierile politice legionare, dar nu le-a publicat, alții s-au ocupat de trecutul lui deochiat. Era interesat in special de magie și ezoteric, totuși nu a reușit să aibă un statut de scriitor român. Moartea lui, rămasă neelucidată este în continuare un mister. Eu nu am o părere prea bună, pentru că un alt român, care era interesat de Eliade și de istoria religiilor, a fost blocat de Culianu  în bunul stil românesc să moară capra vecinului!

Am început cartea Ultima generație păgână care este în primul rând de istorie și mai puțin de istoria creștinismului.

Cantico del sol
Concertul din seara de 24 aprilie s-a intitulat Cantico del sol după o compoziție dedicată sfântului Francesco d'Assisi, de care și-a luat defunctul papă numele, creație a lui Franz Liszt. Pentru această piesă muzicală a contribuit tenorul Marius Bălan și orchestra Filarmonicii Pitești condusă de Alexandru Ilie.
Concertul a continuat cu compoziții muzicale corale sacre românești.
După pauză concertul a continuat cu compoziții muzicale de operă.
La asta a contribuit și mezzosoprana Maria Miron Sîrbu, care împreună cu tenorul Marius Bălan au interpretat arii celebre din care remarc: La ci darem la mano din Don Giovanni a lui Mozart. A fost interpretat și Intermezzo din Cavalleria Rusticana de Mascagni.
A fost un program dedica sărbătorilor de Paști din Săptămâna Luminată.
Programul a cuprins:
Doamne, strigat-am, Mărturisiți-vă Domnului, Fecioara Maica, Cât de părăsit ești Doamne; Franz Liszt / Cantico del sol di Francesco d’Assisi; W.A. Mozart / Aria lui Don Giovanni „Deh, vieni alla finestra”; W.A. Mozart / Duetul „Là ci darem la mano” din opera Don Giovanni; Alessandro Stradella / Pieta, Signore; William Gomez / Ave Maria; George Grigoriu / Muzica e viața mea; C. Saint-Saëns / „Mon coeur s’ouvre à ta voix” din opera Samson și Dalila; George Bizet / Habanera „L’amour est un oiseau rebelle” din opera Carmen; George Bizet / Preludiu și Aragoneză din Suita Carmen nr. 1; G. Verdi / Preludiu din opera Traviata; P. Mascagni / Intermezzo din opera Cavalleria rusticana.
A fost o seară frumoasă pentru iubitorii de muzică piteșteni.

PRIMAVERA BRASILEIRA
RECITAL JAZZ vineri 24 aprilie
Acesta este titlul concertului de jazz din seara de 26 aprilie la Filarmonica Pitești
Au concertat:
Voce & pandeiro / Mara Halunga
Chitară / Cauê de Marinis
Acompaniați de & Pitești Trio Jazz&Pop
Pian / Petrică Andrei
Chitara bas / Alexandru Iordache
Drums / Gabi Barani
A fost o seară plăcută cu bossanove, sambe și alte melodii braziliene cu un final cu Acuarela do Brasil!

Și în final să vorbim despre fotbal!
Sâmbătă s-a petrecut finala Copa del Rey dintre Real și Barcelona. Prima repriză a fost dominată categoric de barcelonezi care au și marcat. Excedat, am dat Netflix și am păstrat pe lap top meciul. Dar intrarea lui Mbappe a schimbat jocul, Real a început să domine, a egalat Mbappe dintr-o lovitură liberă, apoi a u luat conducerea prin Tchouameni. Se sfârșea meciul, dar un contraatac al lui Raphina a egalat scorul în prelungiri. Au urmat prelungirile de 30 de minute și tot spre final Kounde a dat lovitura, 3-2 pentru Barcelona. Cred că este mai corect ca una să învingă, nu să se recurgă la penaltiuri.
Duminică a fost meciul Liverpool Tottenham care urma să confirme titlul de campioană al lui Liverpool în Premier League. Meciul a început cu o surpriză, a marcat Tottenham! Eram la plimbare și când m-am oprit la o cârciumă scorul era deja 2-1 pentru Liverpool. S-a terminat 5-1 pentru Liverpool și cei de pe Anfield Road sunt deja campioni!
Marți a fost prima semifinală Arsenal-PSG terminat cu victoria cu 1-0 la Londra a parizienilor care confirmă forma bună a acestora. Au șanse mari să ajungă în finală.
Și în această seară s-a terminat cealaltă semifinală, Barcelona - Inter Milano. A fost un meci nebun, formidabil și ca evoluție a scorului. A fost 2-0 pentru Inter, dar Barcelona a egalat! Credeam că o să întoarcă meciul, dar a marcat Inter și 3-2, n-a trecut un minut și a egalat Barcelona cu un șut formidabil al lui Raphinha în bară și din portarul Sommer a intrat în poartă. Scor final 3-3 și al Milano va fi un meci care pe care. Asta arată cât de frumos e fotbalul!

marți, 29 aprilie 2025

Cine a pierdut dezbaterea prezidențială?









Aseară la Palatul Cotroceni, sub egida Digi 24  s-a desfășurat prima dezbatere prezidențială la care au participat cei trei candidați pro-europeni, Crin Antonescu, Nicușor Dan și Elena Lasconi în ordine alfabetică. A venit inițial și candidatul George Simion care după ce a făcut circ a părăsit incinta. Victor Ponta a promis că vine dar nu a mai venit!

În analiza moderată de jurnaliștii de la Digi24 de după dezbatere, prima întrebare care s-a pus a fost: Cine a câștigat această dezbatere? Eu cred că întrebarea din titlu mai corectă este: Cine a pierdut?, ca în titlu. Invitații au evitat să dea un răspuns clar. Singurul care a dat un fel de răspuns sibilinic a fost Vladimir Ionaș, specialist în sondaje, care a spus că  dezbaterea a fost o oportunitate pentru Crin Antonescu să se adreseze electoratului pesedist și cel liberal. Am remarcat că între susținătorii săi era Olguța Vasilescu, primarul performant al Craiovei, cea mai bine situată în PSD și care se pare că poate prelua șefia acestuia. 

Ei bine, după ce s-a încheiat dezbaterea eu pot spune pe cel care a pierdut această dezbatere. Este vorba despre Nicușor Dan. Nicușor Dan a fost sfătuit de lideri de opinie din societatea civilă să candideze la președinția României imediat, după anularea turul doi al prezidențialelor din decembrie 2024. El, se pare, că a cerut partidelor din coaliție PSD, PNL, UDMR să le fie candidat. Problema este că exista o incompatibilitatea pe care ar fi avut-o cu PSD prin alegătorii acestui partid. Așa că această coaliție a decis finalmente să-l aleagă pe Crin Antonescu să candideze din partea ei. Într-adevăr că la aceste alegeri reluate există pe direcția pro-europeană doi candidați cam cu același profil și cu șanse cvasi egale: Nicușor Dan și Crin Antonescu. Unii dintre invitați au spus că în dezbatere au lipsit cei din direcția suveranistă. Nu a fost nicio pierdere, aceștia au lipsit și vor lipsi ca să-și păstreze electoratul probabil, în special George Simion. De fapt această dezbatere și poate și cele ce urmează ar trebui să stabilească care este cel mai potrivit candidat pe zona europeană, Dan sau Antonescu?

Nicușor Dan a fost îndemnat să candideze la prezidențiale și pe motivul că a câștigat lejer Primăria Capitalei și că există exemplul câștigător al lui Traian Băsescu. Ei bine, lucrurile sau schimbat față de situația de acum 20 de ani și cu mare regret trebuie să spun că Primăria Bucureștiului a atârnat ca o piatră de moară de piciorul lui Nicușor Dan. El a încercat să-l atace pe Crin Antonescu cu documente privind trecerea unor proprietăți din averea statului în contul BTT, pe când era Ministrul Tineretului și Sportului, dar nu a reușit să dovedească că ar exista o semnătura a acestuia pe documente privind privatizarea BTT de rechini imobiliari, lucru care s-a petrecut în guvernarea PSD a lui Adrian Năstase. Și asta a fost o eroare. Apoi jurnaliștii de la Digi 24 l-au luat la întrebări cu problemele foarte mari ale Bucureștiului. Una din ele este cea privind faptul că spitale din București nu au aprobarea pentru recondiționare și reconstruirea a unor clădiri de la aceste spitale. A replicat că ar fi aprobat recondiționarea la Spitalul Grigore Alexandrescu, dar acolo s-a demolat o căsuță cu valoare istorică, scuză penibilă pentru că în discuție erau alte spitale care aveau mari urgențe de recondiționare. Matematicianul Dan s-a încurcat și cu donațiile care sunt mai mici decât cheltuielile de campanie declarate. Un alt moment penibil a fost când a fost luat la întrebări pentru că a confundat deficitul bugetar, cu deficitul la PIB!? I s-a reproșat circulația de coșmar în București, fără soluții. Eu sunt martor la acest coșmar, pentru că, mergând recent la București pe autostradă, am făcut 45 de minute de la intrare pe doi kilometri până unde era parcarea maxitaxi. Cred că una din soluții, văzută de mine în capitale occidentale sau mari orașe sunt tunelurile rutiere unde nu sunt intersecții și se poate  merge cu viteză mare, sau alta, autostrăzi suspendate, poate mai puțin viabile în București. A fost vehement atacat și de Elena Lasconi pentru că i-a furat partidul USR. Văzând că pierde Nicușor Dan s-a lamentat cu năduf că o coaliție de 50% în Parlament nu poate ridica mai mult de 20% opțiuni pentru Crin Antonescu și la finalul dezbaterii era pământiu și roșu de necaz. Aici s-a mai văzut și avantajul lui Crin Antonescu care a lipsit 10 ani din politica activă românească și nu sunt lucruri de actualitate care i se pot reproșa. Alt atac dus la adresa lui Antonescu a fost făcut de Elena Lasconi care l-a acuzat pentru evenimentele vechi care au dus la suspendarea președintelui Băsescu în 2012. Dar și aici punctele de vedere sunt discutabile. Pentru suporterii acestuia de la acea vreme aceștia acuzau că a fost o lovitură de stat, dar acest termen nu se aplică la aceste evenimente pentru că nu s-a încălcat în niciun fel constituția și mai ales că loviturile de stat sunt militare!

Este clar după această dezbatere șansele lui Nicușor Dan ca să ajungă în turul doi scad!