Să deschidem ferestrele

Mi-a plăcut declaraţia lui Mircea Cărărescu:

"Să deschidem ferestrele să iasă mirosul de mitocani!"

Foarte adevărat, aerul îmbâcsit al României era poluat de cei care păreau că au dreptate şi credeau că sunt mai mulţi.

Sunt mai puţini şi sunt jalnici, România are nevoie de o aerisire de mirosul infect pe care l-a produs campania toxică a PSD împotrivă lui Iohannis şi a tot ceea ce este onest în această ţară.

Urmăresc cu satifacţie pe mercenarii de la Antena3, nu mă mai uitam demult acolo, cum se jeluiesc şi încearcă să se justifice, schelălăind că ei s-au concentrat să ducă cu preşul pe telespectatori. 

Patronii   trebuie să fie nemulţumiţi, cum nu-i mai crede lumea? 

Nu le-a mers! Dacă nu schimbă foaia o să dea faliment!

tot nişte păreri în continuare

Am citit cu interes opinii ocazionate de victoria miraculoasă a noului preşedinte Iohannis.

Observ că părerişti autorizaţi de invitaţii televizate cum sunt cunoscutul Buşcu şi mai puţin  prezentul Marian Trifu, cei doi care l-au făcut praf şi pulbere pe Iohannis după confruntarea de la Realitatea, în loc să stea ascunşi în găuri de şarpe, se lăfăiesc cu neruşinare pe la Digi24 şi prin alte părţi. Mai răspândiţi tovarăşi..... 

Pe de altă parte mă amuză cherelele intelectualilor băsişti sau contra, care mai de care se îmbrâncesc să-şi aroge meritele victoriei lui Iohannis. Nu subestimez apelurile de solidarizare printre intelectuali, au şi ele rolul lor, mai ales pentru cei care privesc cam ciocoieşte viaţa publică românească şi nu prea-şi mobilizează preţiosul trup să ajungă la cabina de vot ca să anuleze ştampila pe trandafiri a unuia din Cucuieţii din Deal, cravaşat de primar, precum ciocoii din stirpea şi din vremea lui Tănase Scatiu.

Meritul covârşitor aparţine generaţiei de azi a tinerilor a celor care şi-au pierdut orice iluzii, inclusiv alea de până în 2008, cei care privesc statul ca un generator de spoliere financiară, care au o independenţă, care mă face inclusiv pe mine să mă crucesc cum pleacă cu dezinvoltură, cu diploma în buzunar să găsească de lucru de la Londra la Madrid, iar cei rămaşi construiesc aici prosperitatea de mâine a noastră, inclusiv ne asigură pensiile mie şi altora. Aceşti tineri sunt vaccinaţi la naţionalismele de doi bani şi pragmatismul lor mă încântă şi mă pune pe gânduri.

Tinerii de azi nu au mai salvat uniţi Roşia Montană ci… România!

Aşa că hai să fredonăm şlagărul vârstei lor:

Gaudeamus igitur!