Chestiuni delicate

 

De fapt era una, dar între timp s-au întâmplat mai multe.

Anastasiu

Când ne era lumea mai dragă a explodat chestiunea Dragoș Anastasiu, vicepremier cu reforma întreprinderilor de stat. După toate reacțiile, mie cel puțin, îmi pare o afacere dirijată menită să-l blocheze pe premierul Bolojan să continue programul de reforme. Cu mulți ani în urmă Dragoș Anastasiu a fost șantajat de o reprezentată ANAF și obligat să dea mită. Afacerea s-a terminat cu proces penal în care funcționara a intrat la pușcărie și Anastasiu a fost martor. Totul are un aer grețos. Un lider sindical al administrației publice se plânge ipocrit că funcționara este la pușcărie, păi unde să fie? Iar Anastasiu a ajuns viceprim ministru. Anastasiu a fost prima dată consilier al președintelui Nicușor Dan și se pare că a insistat să fie luat în guvern de către Bolojan. De această situație se fac vinovate serviciile care trebuiau să scruteze trecutul lui Anastasiu. Pe de altă parte Anastasiu s-a plâns că statul nu a fost în stare să-l protejeze de funcționari corupți, dar și el a acceptat să dea mită o perioadă de timp. În această afacere este clar băgat și PSD care vrea să blocheze reformele și să satisfacă clientela de partid, care prin programul Anghel Saligny poate să-și ia comisionul de jaf. Chiar dacă acest program are ca scop îmbunătățirea condițiilor de viață în special în zonele rurale, alimentări cu apă, canalizări, gaze, drumuri, dar cum se spune dacă nu curge, pică! PSD este de o ipocrizie teribilă, pentru că ei au pus viceprim ministru pe Marian Neacșu, condamnat penal, pentru abuz în serviciu. Cred că urmează acum eliminarea lui Neacșu, pe care PSD avea tupeul să-l propună să preia sarcinile lui Anastasiu. Cert este că PSD este într-o situație complicată, pentru că gașca care conduce nu poate scăpa de corupții grețoși, care au dus partidul la un minim istoric. Unii cântă prohodul PNL, pentru că speră să eșueze Bolojan. Treaba este că Bolojan este pus pe fapte și reforme și asta trezește încredere în el și implicit se reflectă și asupra PNL. L-am lăudat pe Miruță, dar uite că la un CA din subordine promovează fără criterii trei colegi de la USR. La fel, unul de la PSD, consilier la CFR, este promovat la CA al CFR unde ia mai mulți bani decât salariul lui.

Legea Vexler și Nicușor Dan

Aici chiar că este o problemă delicată! Legea Vexler are ca scop întărirea reacției statului la manifestările de antisemitism. Numai că dacă antisemitismul interbelic și din timpul războiului nu are nici cea mai mică scuză, cu ce s-a întâmplat în perioada comunismului este mult mai complicat. A-i invoca pe Corneliu Zelea Codreanu, sau pe Antonescu este o provocare din interes. Codreanu a fost liderul naționalismului extrem fascist legionar, un personaj care nu avea pic de sânge românesc, curioasă situație! Pentru acea perioadă este mărturia lui Mihail Sebastian în Jurnalul său. Dar și acea perioadă are personalități complicate, cei mai străluciți intelectuali, Mircea Eliade, Emil Cioran, Constantin Noica au fost atinși de morbul legionar. Eliade are dreptul la un bulevard, Vintilă Horia, singurul român laureat al Premiului Goncourt, nu, la fel și Mircea Vulcănescu, membru al guvernului Antonescu. Paradoxuri! Unii au recunoscut atașamentul față de legionarism și au regretat, precum Cioran, alții nu, cum a fost Eliade. Dar cum să recunoască Eliade, profesor în America la Chicago? Lui Cioran îi dădea mâna că avea un statut de om liber în Franța. Revenind la problema apartenenței la legionarism după ce s-a instaurat comunismul, aceasta face trimitere la lupta armată împotriva comunismului. Pentru că autoritățile comuniste au băgat pe toți rezistenții armați anticomuniști la legionari. Am amintirea unui prieten care era licean la Câmpulung pe la începutul anilor 60 și care avea mărturia unui luptător în gruparea Arnăuțoiu,  care spunea că acești luptători au fost considerați de autorități ca legionari. Pentru că orice s-ar spune România și cetățenii ei au fost cel mai tare afectați de comunism, represiunea sălbatică de la finalul anilor 40, începutul anilor 50. Atunci au fost cele mai teribile experimente carcerale, precum Experimentul Pitești, condus de un Nicolschi, sau exterminarea de la Canal, care  sunt experimente comuniste  și atât! Cazul sensibile care îl implică pe Nicușor Dan este al lui Ion Gavrilă Ogoranu, care a studiat la același liceu Negru Vodă din Făgăraș. Ion Gavrilă Ogoranu a fost cel mai longeviv rezistent anticomunist. El s-a predat autorităților pentru că, în prealabil era pe o listă dată președintelui Nixon și din acest motiv nu a fost închis și judecat după ce s-a predat. A apucat și post comunismul și am avut onoarea să-l cunosc, a fost un erou de care suntem mândri. Ori în vremea liceului, Ogoranu a fost membru al Frățiilor de Cruce, uteceul legionar, dar se pare fără consecințe. Ori acum apare că legea Vexler face discriminare, or fi fost ei anti comuniști, dar erau fasciști, legionari! Ori a face această discriminare absolut superficială mi se pare mai mult decât o crimă, o greșeală, cum spunea Talleyrand. După ce avem atât de puțini oameni curajoși, care au organizat rezistența armată împotriva comunismului să facem clasificări superficiale? Autoritățile americane care l-au pus pe listă pe Ogoranu, ar fi acceptat un fascist pe această listă? De aceea îl înțeleg pe președintele Dan care pune în discuție unele aspecte ale legi Vexler, ca făgărășean și absolvent al liceului unde a învățat și Ogoranu. 

Și această dezbatere mai relevă ceva, că nu mai au un cuvânt greu de spus intelectualii publici, compromiși prin anumite opțiuni politice, sau mai bine zis de atașamente față de lideri politici foarte controversați. În același timp un psihopat ca Georgescu, sau parazitul Simion apar credibili. Asta și pentru că nu s-a făcut o educație școlară privind comunismul și pentru că unii au nostalgii care nu au nicio legătură cu nenorocirea care a fost regimul comunist. Și ar trebui și legea Vexler să fie îmbogățită cu paragrafe care să condamne penal pe cei care glorifică această nenorocire, comunismul! 

Sunt vești bune și de la Trump. S-a semnat acordul economic între UE și SUA. Cine are de pierdut? Consumatorul american, din cauza taxelor. Trump s-a convins de ipocrizia și ticăloșia lui Putin, acesta și-a bătut joc de Trump și continuă atacurile împotriva Ucrainei, așa că Trump înarmează Ucraina. 

Ca-n codru

 

Cam așa este situația de la Romsilva. S-a jefuit ca-n codru acolo, și-au tras șefii niște tantieme, sporuri, ca-n pădure, că nu-i nimeni ca să le numere copacii. Această regie care a strălucit prin faptul că pădurile României s-au rărit, are șefi care sunt extrem de bogați. Și uite că ministra Buzăianu reduce numărul de posturi de directori de la Romsilva și cu salarii reduse. La fel Oana Țoiu ca ministru de externe a dat afară o tinerică ajunsă viceconsul la New York, pe bază de tată, jegul de Cristescu, care era omul lui Băsescu, devenit apoi dușmanul lui și mare clevetitor al PSD. Și a mai descoperit că există o direcție care se ocupă promovarea exportului și comerțului românesc unde sunt angajați care habar nu au de limba engleză, sau limba țării unde sunt trimiși. Asta  lămurește expresia misecuvinismul, promovată de Ioana Dogioiu. Adică sunt unii cărora li se cuvine totul, pe bază de PCR, pile, cunoștințe, relații. Din acest motiv avem așa de slabă politică externă cu asemenea misecuviniști. La fel Radu Miruță ministrul economiei descoperă că în clădirea unde funcționează Ministerul Economiei funcționează de 18 ani firme private care nu plătesc nimic! Miniștrii USR sunt bine găsiți și se pare că vor să facă treaba pentru care au fost trimiși. Este obiectivul guvernului Bolojan să curețe economia și bugetul de cei care le parazitează. Cum a fost posibil ca RAAPPS să dea unei firme private o clădire, care apoi a fost închiriată de Exim Bank și statul să nu câștige nimic? Rețelele de influență care au comis aceste jafuri sistematice trebuie nimicite și asta vrea Bolojan. Dumitru Costin, cunoscut lider sindical și  parazit pe banii fraierilor sindicali are o discuție cu viceprim ministrul Anastasiu și după aceea declară că guvernul României este golan că nu dă și are două amante Republica Moldova și Ucraina. Și cere să se declare public procentul din  buget  afectat ajutorului acestor vecini. Asemenea obrăznicie ticăloasă nu am am pomenit! Amenință cu greva, cu ce greviști? Cu amploaiații din administrația publică care taie frunză la câini, cu milițienii ajunși polițiști, sau cu asistenții medicali care își umflă buzunarele cu mita care condiționează îngrijirea bolnavilor? Ca vorbim de cei din primării, este criză prin unele, că nu fac față la cererile de schimbare a cărții de identitate. Păi ce fac ceilalți din primării? Se uită cum muncesc câțiva! 

Guvernul Bolojan vrea să despăduchieze statul român de paraziți. Asta nu este popular pentru unii dintre compatrioți și unii îi cântă prohodul și-l fac impopular pe Bolojan. Mai bine să fie impopular decât să ne scăldăm în corupția de azi. Iar Sever Voinescu continuă cu sfaturile nepotrivite în Dilema, de parcă ar fi rabinul din Buhuși cu sfaturi despre îngrijirea gâștelor.

Al doilea subiect care umplut de îngrijorare media este sondajul INSCOP al lui Remus Ștefureac privind percepția publică despre trecutul comunist. De aceea am pus ca poză prima stemă a Republicii Populare Romîne, cu un tractor cât un tanc și trei coșuri de fabrică și spicele de grâu nelipsite cu soarele viitorului comunist. Sondajul spune că Ceaușescu era bun! Care Ceaușescu? Ăla care era încă în bancuri Nea Nicu? Sau ăla care ne pusese în anii 80 la frig și înfometare. Cred că majoritatea celor de vârsta mea care regretă că nu mai pot alerga după femei, că nu mai au siguranța că au servici, ei sunt însă demult la pensie! Că asta a creat Ceaușescu, mamuți industriali, care consumau toate resursele țării, cumpărați pe bani grei din capitalism și acum trebuiau plătiți cu toate resursele disponibile, că trăiam în frig, cu curentul oprit și stăteam la cozi în care nu se dădea nimic. Dar în acești mamuți industriali erau cuprinși toți, că primeau un salariu, cu care nu aveai ce cumpăra, dar puteai să nu faci nimic, să te fofilezi și să ai salariu. Asta își amintesc cei care sunt bătrâni acum, dar au transmis copiilor lor și acum și nepoților care au trăit în anii 90 dispariția acestor mamuți industriali. Mai contează și opinia precariatului din diaspora, care câștiga bine pe la începutul anilor 2000 și constată acum cu ciudă că se câștigă și în România, dar nu pot, din mândrie prostească să se întoarcă, să trăiască mai omenește acasă, nu în condițiile precare din Occident unde muncesc. Sau să continue să scoată sparanghel și să culeagă căpșune și să spele bătrânii la cur prin Italia. O mare problemă o constituie și dezvoltarea inegală a României. Dacă în București, sau în Transilvania nivelul de trai este aproape ca în Occident, sunt regiuni, cum este Moldova de Nord Est, zona secuiască, sudul României, Teleorman, Ialomița din Las Fierbinți, Călărași unde veniturile sunt mai mici și nemulțumirile mari. Dosarul din Dilema: pentru a înțelege democrația de aceste probleme se ocupă. Cuvântul de ordine este să moară capra vecinului și de aceea există resentiment și ciudă care generează nostalgia schizofrenică cu Ceaușescu. Doru Căstăian, un cunoscut profesor este pesimist, el crede că nu școala poate rezolva problemele privind democrația, ci educația în familie. Cât despre școală cel mai rău stăm cu istoria. M-a înjurat unul care dădea lecții de istorie lui Daniel David. El o tot dădea cu daco-geții despre care noi nu prea avem informații, doar mituri. Populația aceasta s-a romanizat și a adoptat vernacularul latin, peste care s-a suprapus stratul slav, care ne-a dat boierimea care a adoptat ritul bizantin ortodox al Imperiului bulgar și folosim încă denominații slave în rit precum am amintit de Sfântul Paul, la noi Pavel! Ne lăudăm cu domnitorii noștri eroi, în care doar Ștefan cel Mare și Mihai Viteazul au însemnat ceva, restul erau la mâna turcilor otomani, omitem modernizarea României de la jumătatea secolul XIX și interbelicul, cu regii Carol I și Ferdinand Întregitorul, Brătienii, în schimb vorbim ca psihopatul ăla de Georgescu de geto-daci și avem nostalgii comuniste, epoca cea mai dezastruoasă a României. 

Ce este totuși optimist este că și aceste sondaje nu reflectă decât o tendință. Realitatea este că românii l-au ales pe Nicușor Dan cu o majoritate confortabilă în pofida sondajelor. 

Regret că prezentarea cărții Leul din Alexandria, povestea evanghelistului Marcu nu a avut răsunetul potrivit pentru că nu am putut afișa coperta acestui volum. Este o carte foarte interesantă, povestea celui de al doilea evanghelist, primul a fost Sfântul Paul cu epistolele sale și Faptele Apostolilor scrisă de Apostolul Luca. Toți apostolii importanți și-au luat nume romane, din cauza prestigiului Imperiului Roman. Chefa, numele aramaic al apostolului a devenit Petru, Iohanan a devenit Marcu, Saul din Tars a devenit Apostolul Paul.