Chestiuni delicate

 

De fapt era una, dar între timp s-au întâmplat mai multe.

Anastasiu

Când ne era lumea mai dragă a explodat chestiunea Dragoș Anastasiu, vicepremier cu reforma întreprinderilor de stat. După toate reacțiile, mie cel puțin, îmi pare o afacere dirijată menită să-l blocheze pe premierul Bolojan să continue programul de reforme. Cu mulți ani în urmă Dragoș Anastasiu a fost șantajat de o reprezentată ANAF și obligat să dea mită. Afacerea s-a terminat cu proces penal în care funcționara a intrat la pușcărie și Anastasiu a fost martor. Totul are un aer grețos. Un lider sindical al administrației publice se plânge ipocrit că funcționara este la pușcărie, păi unde să fie? Iar Anastasiu a ajuns viceprim ministru. Anastasiu a fost prima dată consilier al președintelui Nicușor Dan și se pare că a insistat să fie luat în guvern de către Bolojan. De această situație se fac vinovate serviciile care trebuiau să scruteze trecutul lui Anastasiu. Pe de altă parte Anastasiu s-a plâns că statul nu a fost în stare să-l protejeze de funcționari corupți, dar și el a acceptat să dea mită o perioadă de timp. În această afacere este clar băgat și PSD care vrea să blocheze reformele și să satisfacă clientela de partid, care prin programul Anghel Saligny poate să-și ia comisionul de jaf. Chiar dacă acest program are ca scop îmbunătățirea condițiilor de viață în special în zonele rurale, alimentări cu apă, canalizări, gaze, drumuri, dar cum se spune dacă nu curge, pică! PSD este de o ipocrizie teribilă, pentru că ei au pus viceprim ministru pe Marian Neacșu, condamnat penal, pentru abuz în serviciu. Cred că urmează acum eliminarea lui Neacșu, pe care PSD avea tupeul să-l propună să preia sarcinile lui Anastasiu. Cert este că PSD este într-o situație complicată, pentru că gașca care conduce nu poate scăpa de corupții grețoși, care au dus partidul la un minim istoric. Unii cântă prohodul PNL, pentru că speră să eșueze Bolojan. Treaba este că Bolojan este pus pe fapte și reforme și asta trezește încredere în el și implicit se reflectă și asupra PNL. L-am lăudat pe Miruță, dar uite că la un CA din subordine promovează fără criterii trei colegi de la USR. La fel, unul de la PSD, consilier la CFR, este promovat la CA al CFR unde ia mai mulți bani decât salariul lui.

Legea Vexler și Nicușor Dan

Aici chiar că este o problemă delicată! Legea Vexler are ca scop întărirea reacției statului la manifestările de antisemitism. Numai că dacă antisemitismul interbelic și din timpul războiului nu are nici cea mai mică scuză, cu ce s-a întâmplat în perioada comunismului este mult mai complicat. A-i invoca pe Corneliu Zelea Codreanu, sau pe Antonescu este o provocare din interes. Codreanu a fost liderul naționalismului extrem fascist legionar, un personaj care nu avea pic de sânge românesc, curioasă situație! Pentru acea perioadă este mărturia lui Mihail Sebastian în Jurnalul său. Dar și acea perioadă are personalități complicate, cei mai străluciți intelectuali, Mircea Eliade, Emil Cioran, Constantin Noica au fost atinși de morbul legionar. Eliade are dreptul la un bulevard, Vintilă Horia, singurul român laureat al Premiului Goncourt, nu, la fel și Mircea Vulcănescu, membru al guvernului Antonescu. Paradoxuri! Unii au recunoscut atașamentul față de legionarism și au regretat, precum Cioran, alții nu, cum a fost Eliade. Dar cum să recunoască Eliade, profesor în America la Chicago? Lui Cioran îi dădea mâna că avea un statut de om liber în Franța. Revenind la problema apartenenței la legionarism după ce s-a instaurat comunismul, aceasta face trimitere la lupta armată împotriva comunismului. Pentru că autoritățile comuniste au băgat pe toți rezistenții armați anticomuniști la legionari. Am amintirea unui prieten care era licean la Câmpulung pe la începutul anilor 60 și care avea mărturia unui luptător în gruparea Arnăuțoiu,  care spunea că acești luptători au fost considerați de autorități ca legionari. Pentru că orice s-ar spune România și cetățenii ei au fost cel mai tare afectați de comunism, represiunea sălbatică de la finalul anilor 40, începutul anilor 50. Atunci au fost cele mai teribile experimente carcerale, precum Experimentul Pitești, condus de un Nicolschi, sau exterminarea de la Canal, care  sunt experimente comuniste  și atât! Cazul sensibile care îl implică pe Nicușor Dan este al lui Ion Gavrilă Ogoranu, care a studiat la același liceu Negru Vodă din Făgăraș. Ion Gavrilă Ogoranu a fost cel mai longeviv rezistent anticomunist. El s-a predat autorităților pentru că, în prealabil era pe o listă dată președintelui Nixon și din acest motiv nu a fost închis și judecat după ce s-a predat. A apucat și post comunismul și am avut onoarea să-l cunosc, a fost un erou de care suntem mândri. Ori în vremea liceului, Ogoranu a fost membru al Frățiilor de Cruce, uteceul legionar, dar se pare fără consecințe. Ori acum apare că legea Vexler face discriminare, or fi fost ei anti comuniști, dar erau fasciști, legionari! Ori a face această discriminare absolut superficială mi se pare mai mult decât o crimă, o greșeală, cum spunea Talleyrand. După ce avem atât de puțini oameni curajoși, care au organizat rezistența armată împotriva comunismului să facem clasificări superficiale? Autoritățile americane care l-au pus pe listă pe Ogoranu, ar fi acceptat un fascist pe această listă? De aceea îl înțeleg pe președintele Dan care pune în discuție unele aspecte ale legi Vexler, ca făgărășean și absolvent al liceului unde a învățat și Ogoranu. 

Și această dezbatere mai relevă ceva, că nu mai au un cuvânt greu de spus intelectualii publici, compromiși prin anumite opțiuni politice, sau mai bine zis de atașamente față de lideri politici foarte controversați. În același timp un psihopat ca Georgescu, sau parazitul Simion apar credibili. Asta și pentru că nu s-a făcut o educație școlară privind comunismul și pentru că unii au nostalgii care nu au nicio legătură cu nenorocirea care a fost regimul comunist. Și ar trebui și legea Vexler să fie îmbogățită cu paragrafe care să condamne penal pe cei care glorifică această nenorocire, comunismul! 

Sunt vești bune și de la Trump. S-a semnat acordul economic între UE și SUA. Cine are de pierdut? Consumatorul american, din cauza taxelor. Trump s-a convins de ipocrizia și ticăloșia lui Putin, acesta și-a bătut joc de Trump și continuă atacurile împotriva Ucrainei, așa că Trump înarmează Ucraina.