Ce-i de făcut cu Basarabia?

Recunosc că opiniile mele sunt determinate de articolul lui Cristian Ghinea din Dilema veche. Ca de obicei, atunci când scrie despre problematica basarabeană, a Republicii Moldova şi a Transnistriei, Ghinea pune accentele exacte!

Pentru mine ca şi pentru destui alţii rămâne o enigmă cum s-au emancipat republicile baltice şi cum Basarabia continuă să stea într-o zonă incertă. Şi dacă te uiţi câţi rusofoni erau în aceste republici baltice, mai mulţi decât în Republica Moldova începi să te miri că sentimentul naţional este încă o problemă în Basarabia.

Mă întreb dacă nu cumva şi România constituie o problemă pentru basarabeni.  Ea acţionează ca un magnet pentru cei convinşi să sunt români, şi micşorează masa critică a patrioţilor români basarabeni. Problema majoră a Basarabiei este darul otrăvit făcut de Stalin în 1940, 1944, adăugarea la teritoriul istoric al Basarabiei şi a Transnistriei, başca hărtănirea şi cedarea sudului şi nordului către Ucraina. Transnistria este un teritoriu care nu a aparţinut niciodată istoric României, doar Ion Antonescu îl anexase, momit de nazişti şi nu evocă decât lucruri sinistre din punct de vedere istoric.

Problema în Republica Moldova, azi nu este cea proclamată de patrioţii autohtoni că Basarabia este România. De acest lucru trebuie să se convingă în primul rând liderii basarabeni reformişti europeni. Ei sunt acum minaţi de orgolii care pot să frâneze procesul de aderare al Republicii Moldova la Uniunea Europeană. 

Ce putem face noi şi mai ales responsabilii politici români. Să devină neapărat avocaţii Republicii Moldova, în pofida oricăror piedici puse de Rusia şi a altora. Cum a fost posibil ca Ucraina să accepte rolul important de avocat şi lobbist al Poloniei la Uniunea Europeană. Şi aici Cristian Ghinea are dreptate, puţin i-a păsat Poloniei de mofturile şi sensibilităţile ruseşti. Ucraina a trecut peste motivaţiile şi frustrările istorice legate de emanciparea Ucrainei de stăpânirea poloneză. Pentru noi este ca şi cum între Ungaria şi România ar exista relaţii excelente fără umbra frustrărilor legate de Transilvania. Este o lecţie pe care noi trebuie s-o învăţăm, s-o înveţe şi liderii basarabeni care să aibă încredere în România. Degeaba Mihai Ghimpu spune că este român necondiţionat, dacă Vlad Filat sau Mihai Lupu au încă ezitări, România trebuie şi ea să ignore şi să sprijinim hotărât Republica Moldova în procesul de aderare la UE.

Cred că în aceste politici România a greşit şi cercurile naţionaliste. Atitudinea faţă de Basarabia a putut inamicilor şi nehotărâţilor basarabeni ca anexionistă. Scandalul cu teritoriile româneşti anexate de Stalin la Ucraina, Bucovina de nord şi Basarabia de sud nu a fost potrivit, Tratatul cu Ucraina semnat de preşedintele Constantinescu a fost conform realităţilor politice. Avem mult de lucru ca Ucraina să nu ne considere un vecin ostil. Vizitele în Republica Moldova, promisiunile şi atitudinea preşedintelui Băsescu au răcorit doar revanşismul unor compatrioţi şi atât, nu au însemnat paşi direcţi în sprijinirea emancipării Basarabiei de jugul rusesc, care este în continuare ameninţător.  Ceea ce trebuie să facă România este să sprijine Basarabia în procesul de aderare la UE. Atunci iluziile ruseşti vor dispărea şi se poate reseta şi relaţia România Rusia.

Şi la fel ca Ghinea şi eu cred că liderii Republicii Moldova trebuie să ia o hotărâre dramatică, să negocieze cu Rusia şi Ucraina renunţarea la Transnistria. Această provincie este doar un mijloc de şantaj  rusesc la adresa Republicii Moldova. Ar trebui să iniţieze un referendum în această zonă recuperând Tighina şi celelalte teritorii de pe malul drept al Nistrului. Transnistria este o fantomă politică finanţată de buzunarul imperialist moscovit menit să ţină în şah Basarabia, precum Georgia este şantajată cu Abhazia. Opinia mea este că Basarabia nu are nimic de pierdut în privinţa Transnistriei, zonă puternic rusofonă, rai al interlopilor, cerând în schimb respectarea drepturile minoritarilor români din această zonă.

Poate că în acest mod, în sfârşit, Basarabia este România!

Mlaştina lui Băsescu

Pere Tanguy, o variantă Van Gogh a lui Goe

Plecat în Grecia, nu am putut avea acces la televiziunea română, doar la Kalabaka era BBC, în rest numai canale greceşti. Este interesant că dimineaţa mai deschideam televizorul şi cam pe toate canalele naţionale vedeam acelaşi lucru. 

Greci şi grecoaice erau strânşi în jurul unei mese şi se apucau să se certe. Subiecte, vezi Doamne cred că aveau! Era ca la noi pe canalele de ştiri. Doar grecii au inventat democraţia şi împreună şi cearta sau polemica. Toate astea se întâmplau dimineaţa, probabil când lumea este ocupată şi doar indivizi ca mine deschideau televizorul, pe deasupra, neînţelegând nimic din cearta lor. Seara era dedicată distracţiei şi altor teme de televizor. 

Adriana s-a declarat fericită că s-a dezintoxicat de televiziune, eu aş mai fi vrut să aflu ceva noutăţi. Doar de la BBC am aflat de scandalul cu Snowden şi cu spionajul american. Azi de dimineaţa aflu că şi Franţa ar avea acelaşi sistem de spionaj dar doar pe Franţa, oare?

Aşa că reîntorcându-mă acasă, inevitabil, am deschis televizorul şi canalele de ştiri. Însă nu mult, mă uit pe PROTV dimineaţa, pentru ceva ştiri şi vreme şi eventual pe Antena 3. Aproape că închid instantaneu când văd cum dau năvală părereiştii!

Evenimentele politice le aflu de pe internet, acolo doar politică se toacă, mai puţin ştiri, de fapt păreri asupra unor evenimente în desfăşurare. 

Săptămâna care a trecut a fost dedicată vizitei efectuate de prim-ministrul Ponta în Azerbaidjan, Kazahstan, Uzbekistan şi China. Emil Hurezeanu, unul din puţinii analişti politici serioşi ai scenei româneşti şi internaţionale, remarca lipsa oamenilor de afaceri din suita ministerială a lui Victor Ponta. Iar eu întreb cu candoare, care oameni de afaceri? Zona vizitată viza în primul rând energia. Şi cine să vină, alde Buzăianu? Pe Copos îl paşte puşcăria, Becali este deja acolo, iar Ţiriac nu cred că are de propus prin Asia Centrală şi Extremul Orient vreun METRO sau vreun REAL. Cât despre singurul om de energie serios, Patriciu, s-a retras, a vândut kazahilor ROMPETROL şi mai ales are probleme de sănătate de când afacerile detailiste şi jurnaliere s-au făcut praf şi pulbere. Aş că l-a luat pe chelnerul care se pricepe la eoliene şi probabil alţi cam la fel. Afacerile de energie, producţia de electricitate sunt de stat, iar cea mai grea din petrol şi derivate este cam în curtea Guvernului, Oltchim şi pe undeva şi Arpechim!

Preşedintele Băsescu trăieşte într-o anonimitate totală, plimbarea sa la Bruxelles a avut rezultat doar o vizită Berlin s-o sprijine pe Merkel în platforma creştin democrată de măsuri pentru combaterea şomajului tinerilor. În Croaţia nu s-a dus, l-a trimis pe Antonescu, plănuia de fapt să meargă la nunta Robertei A. S-a prins presa şi s-a dat ocupat cu agricultura. A scos şi un plan până în 2030, mă să fie! Cică să-l semneze toate partidele. Ministrul agriculturii, Daniel Constantin a remarcat că programul prezidenţial este inclus în strategia USL, deci probabil să semneze acest plan şi opoziţia, PDL, PPD, UDMR?

Iată că INS, ăla cu statistica şi recensământul populaţiei a dat publicităţii rezultatul numărului cetăţenilor români. Ponta a observat că rezultatul arată că referendumul de anul trecut este valid, lovitura de stat s-a dat cu majoritate de voturi! Băsescu  a sărit în sus, că nu-i aşa că Ponta este iresponsabil. Şi digi24 canalul de ştiri i-a dat posibilitatea să se dezlănţuie, a dat de pământ cu Ponta, vizita în Asia este un eşec,  i-a ameninţat pe toţi, în special pe Ponta şi a dat astfel subiecte de dezbătut la televiziunile păreriste. Guşă la televiziunea personală, Realitatea TV, îmi spune amicul Iulian cu satisfacţie a dat şi el de pământ cu Ponta. 
Să vedem ce impact o să aibă vizita lui Băsescu la Chişinău, deja Voronin - cioroiul pe ruseşte îi urează bun venit beţivului preşedinte român! Dar cu Basarabia voi trata separat! 
Limbajul şi atacurile lui  Băsescu sunt o mlaştină, cum plastic spunea un părerist. 

Băsescu întruchipează eşecul românesc, nu este capabil să mobilizeze pe români pentru un proiect viabil, ştie doar să înjure, să spurce, să scuipe pe adversari. Parcă nici Veceu Tudor nu avea aşa de  dezvoltat acest talent. Şi aşa cred că nu trebuie dat doi bani pe spusele sale, este din ce în ce mai ilegitim, mai inoportun şi anacronic! Şi nu merită să-ţi pierzi timpul cu el. 

Iată că şi eu am picat în această capcană!