Ah, bugetul!

Realitatea politică și socială de la noi are o viteză atât de mare încât comentatorii politici riscă să dea cu bâta în baltă, pentru că aserțiunile lor se dovedesc a fi ori caduce, ori complet aiurea după câtva timp, ore, zile.

Nu știu de câte ori m-am precipat să mai scriu despre evenimentele la zi care ne afectează, ca apoi opiniiile mele să fie modificate sau nuanțate. 

Să vorbim în primul rând despre buget. 

Despre buget am auzit prima dată în 1995 în Canada. Era în mai și atunci se făceau dezbaterile pe buget. 

La noi acasă bugetul nu însemna încă nimic. De abia mai târziu i-am priceput importanța când economia noastră a virat-o spre capitalism cu adevărat.

După aderarea la UE bugetul trebuia să fie menținut într-un deficit de 3%. Iată că acum, după guvernarea de 3 ani a lui Dragnea ne aflăm într-o prăpastie bugetară. Ceea ce a făcut PSD a fost o bătaie de joc și ne-am trezit că bugetul se închide la un deficit de 4,6%. Asta însemnă față de limita de 3% niște zeci de miliarde de lei lipsă, făcuți praf și pulbere de tandemul Vâlcov-Teodoroici supervizat de Dragnea.

Așa că mă miră și scârbește obrăznicia ipocrită a pesediștilor, că de ce s-a împrumutat Câțu? În primul rând mă surprinde tupeul mizerabilului Daniel Zamfir, fost senator liberal trecut în tabăra pesedistă a populiștilor iresponsabili, care se face că nu știe ce au făcut cu bugetul țării.

Chiar dacă Câțu declară că are bani pentru mărirea pesiei cu 40%, toți economiștii serioși declară că ar fi o nebunie bugetară, care ar accentua deficitul în anii următori. Rămâne ca o creștere a pensiilor să fie în limite rezonabile, adică funcție de inflație și creșterea economică.

După tăirea pensiilor speciale și a asumării răspunderii pe votul la primărie în două tururi de scrutin guvernul Orban și-a cam îndeplinit obiectivele pe termen scurt, termen și pentru care își propusese să funcționeze. Deci mai rămân alegerile anticipate.

Faptul că PSD și UDMR au promovat în Parlament moțiunea de cenzură, dar nu se grăbesc să o voteze arată dilema în care se află PSD. Dacă ar trece, este primul pas spre anticipate. Deja Orban a anunțat că va promova această legislație prin OUG dacă se evaluează că moțiunea ar avea succes.

PNL este în situația win-win în orice situație. A promovat ceea ce trebuia, a dat țării un buget și o legislație necesară pentru localele de la începutul verii și pot iniția și anticipatele. PSD are numai de pierdut.  La fel și USR care în absența implicării guvernamentale nu are nimic de câștigat.

Mă surprinde ipocrizia unei doamne medic de meserie și păreristă fruntașă precum Alina Mungiu care trebuie să se priceapă privind inițiativa participării spitalelor private la diverse programe naționale. De ce este ipocrită?

Pentru că ar trebui ca pacientul să decidă singur la ce spital merge și dacă este privat să i se deconteze serviciile privind anumite acțiuni medicale. Eu de exemplu și mulți ca mine, inclusiv oameni cu posibilități materiale mai scăzute își fac analizele medicale în privat, din motive de aglomerație și nesiguranța rezultatelor. Spitalele de stat suferă în privința curățeniei și aglomerației și așa s-ar dezaglomera serviciile medicale. Evident că la privat serviciile de spitale se vor suporta de către pacient, dacă își va putea permite. 

Scriu și aceste lucruri mbilizat și de părerismele juridice ale doamnei Ioan Ene Dogioiu. O citesc la fel ca pe Nistorescu ca să mă enervez! Ea o tot dă cu CCR, care este un organism politic și nu juridic și cu excepția probabilă a dobitocului de Dorneanu fac politică la greu. Așa ca acești judecători au respins niște chestii neimportante, dar l-au dat jos pe moș Meleșcanu și îl păstrează pe Dragnea la pușcărie. Și cred că în privința alegerii în două tururi nu vor avea nicio obiecție. 

Așa că așteptăm anticipatele cu mare interes.

Pledoarie pentru 10 Mai Ziua Independenței Naționale a României

Tocmai s-a petrecut aniversarea lui 24 Ianuarie Ziua Unirii Principatelor cu stupida denumire unirea mică. Cum am spus Unirea Principatelor a fost primul pas spre constituirea statului român modern.

Au urmat instituirea monarhiei ereditare prin venirea pe tron în 1866 a principelui Carol, apoi declararea Independenței de Stat a României pe 10 Mai 1877 și apoi declararea României ca Regat în 1881. De atunci, după 1877 ziua națională a României a fost declarată 10 Mai până în 1948. 

De ce este atât de importantă ziau de 10 Mai? Pentru că această zi marchează apariția României ca stat independent.

Comuniștii au ales după 1948 ziua de 23 August ca zi națională, care nu are nicio egătură cu comuniștii pentru că în acea zi a avut loc lovitura de stat  comisă de Regele Mihai care a înlăturat pe dictatorul Mareșal Ion Antonescu. Pentru că nu era clar a tot fost redenumită în mai multe feluri care să sublinieze contribuția comuniștilor inexistentă în acel moment.

Atunci când în 1990 s-a discutat ce zi trebuie să devină zi națională. Politicienii din acea vreme au decis că trebuie să fie 1 Decembrie, Ziua Reîntregirii României cum frumos a spus cineva.

Dar de fapt noi de 1 Decembrie aniversăm România Mare un stat care din păcate nu mai există din 1940. Am pierdut Basarabia, Bucovina și Cadrilaterul și spre șansa noastră am recuperat în 1945 Ardealul de Nord. 

Ziua națională trebuie să fie o zi care să fie sărbătorită în mod egal de cetățenii ei, pentru noi este un fel de revanșă, pentru concetățenii maghiari este o zi tristă și din acest motiv nu este potrivită. Și mai există și argumentul calendaristic. Oamenii politici români din secolul XIX au ales 10 Mai pentru că este plină primăvară, cald și frumos în general. Puteau la fel de legitim să decidă ca 24 Ianuarie să devină Zi Națională, dar au ales 10 Mai. Cam toate țările își sărbătoresc ziua națională vara, sau în anotimuri cu vreme acceptabilă. Comuniștii când au decis schimbarea zilei naționale au avut în minte doar revanșa înpotriva monarhiei, pentru că pe 10 Mai a venit în România în 1866 Domnitorul Carol și tot de 10 Mai s-a declarat România regat. Aceste date sunt pietre de hotar în istoria României, dar nu pentru comuniști.

Ei au inventat 9 mai, pentru că ar fi fost în Camera Deputaților o replică a ministrului de externe Kogălniceanu, care nici măcar nu era Președintele Consiliului de Miniștri, dar și din motivul că ziua coincide cu Ziua Victoriei din 1945 a URSS împotriva Germaniei naziste, deci un motiv de ploconire mizerabilă în fața invadatorului bolșevic. Independența a fost declarată de către șeful statului român care era Principele Carol. 

Și comuniștii au dat o mică satisfacție cu ziua de 1 Mai Ziua Muncitorilor când lumea ieșea la iarbă verde cum ieșeau de 10 Mai. 

Așa că în mod normal ar trebui să revenim la 10 Mai ca zi națională. Sper ca viitorul Parlament să decidă și în această chestiune cu înțelepciune!