Acordurile de la Minsk

Doresc să revin după ce Angela Merkel şi Francois Hollande i-au convins pe Putin şi Poroşenko să semneze un nou acord de încetarea ostilităţilor în estul Ukrainei. 

După spusele doamnei Merkel orice acord de pace cât de prost şi dezavantajos pentru una dintre părţi este preferabil războiului.

Acum când s-a instalat acalmia ne putem întreba de ce aceste probleme.

Ukraina moşteneşte din plin soluţiile teritoriale staliniste.

Ukraina este un stat cu multe minorităţi cea mai importantă fiind cea rusă. A scăpat de cea poloneză, din  Galiţia prin strămutarea acestora în părţile cedate Poloniei de Germania. Dar în rest populaţia a rămas pe loc. Sunt destui români în Ukraina, în Bucovina de Nord, dar şi în zona Maramureşului istoric, în nordul Basarabiei la Hotin şi în sud în Bugeac. Asupra lor a existat şi există presiune de ukrainizare care ne face sensibili şi să trăim reminiscenţele României Mari care cuprinde unele din aceste teritorii. Mai sunt bieloruşi, şi o zonă compactă de ruşi în est. Plus că ukrainianul Hruşciov  a cedat Crimeea rusească Ukrainei în 1953 la 300 de ani de al Răscoala anti-poloneză a lui Bogdan Hmelniţki.

În vestul şi centrul Ukrainei s-a dezvoltat sentimentul naţional ukrainian, cultivat şi de vechea stăpânire a  Galiţiei de către Austria. Ceea ce este clar azi este că în această zonă există clar un sentiment de patriotism ukrainain contrapus mastodontului rusesc. 

Când a devenit independentă în 1991 Ukraina  a moştenit şi aceste probleme teritoriale, precum a moştenit şi Republica Moldova Transnistria, teritoriu care nu este românesc. Este doar perfidia stalinistă, care parcă prevedea frământările militare de acum, un fel de întărâtă-i drace!

De ce Putin nu a acţionat până în 2014 împotriva Ukrainei? Cred că este simplu, pentru că interesele ruseşti în Ukraina nu au fost periclitate chiar cu Iuscenko şi cu Iulia Timoşenko la putere. Dar după revolta Maidanului, devenea clar că ukrainienii îşi doresc emanciparea totală faţă de puternicul vecin.

Din acest motiv Putin a agresat şi ocupat Crimeea, de teama că porturile sale militare de acolo nu vor mai fi gazde ale flotei ruse. Dar pe logica transnistreană şi cea abhază Putin a declanşat şi conflictul din estul Ukrainei, Doneţk şi Lugansk. A exploatat şi sentimentele guvernului ukrainian Iaţeniuk şi a preşedintelui Poroşenko, provocând revolta separatiştilor cu retorsiunea trupelor ukrainiene. Când  a devenit clar că separatiştii vor fi copleşiţi militar, Putin a trimis trupe foarte bine pregătite şi dotate militar şi bine îndoctrinate care au potopit armata ukrainaină, slab dotată şi cu moral scăzut.

Ukrainienii au de partea lor dreptul internaţional, dar Putin are de partea lui cinismul tradiţional al dictatorilor ruşi, fie ţari, fie bolşevici.

Soluţia cea mai puţin proastă ar fi fost o serie de discuţii bilaterale prin care anumite teritorii să devină autonome, sau să fi fost supuse arbitrajului internaţional, a referendumurilor, etc. Pe Putin nu l-a interesat niciun moment un astfel de aranjament, el preferă forţa şi agresiunea care porneşte de la Petru cel Mare, începând de acum trei secole. Nici nu ne dăm seama de norocul Moldovei, datorat victoriei otomane de la Stănileşti, nu se ştie dacă ajungeam să devenim vreodată un stat naţional în cazul victoriei ruseşti.

Opinia mea este că chiar cu această încetare a focului în estul Ukrainei, aceasta trebuie înarmată ca să reziste agresiunii ruseşti, care acum are doar un moment de respiro. Primejdia acestei agresiunii este că Putin vizează dacă nu toată Ukraina, probabil cea mai mare parte a ei, mai ales a accesului acesteia la mare., inclusiv Odesa, cu care ne-am învecina aproape.

Inclusiv situaţia din Republica Moldova este extrem de neclară, la Chişinău noul guvern Leancă a fost invalidat prin votul comuniştilor. Este clar că afacerile putrede Filat Lupu conduc doar spre haos şi neant şi că trebuie cooptaţi de urgenţă şi liberalii lui Ghimpu, cum a şi declara premierul Leancă.

Situaţia de la estul România este neclară, România trebuie să se implice. Văd că Poroşenko l-a invitat pe Iohannis la Kiev, ar trebui ca şi în Republica Moldova diplomaţia românească să facă presiuni pentru orientarea pro-europeană a fraţilor noştri de peste Prut.