Jurnalul din Joia Mare

Am intrat în Săptămâna Patimilor şi azi s-a consumat Cina cea de Taină. Şi cum e joi eu sunt în drum spre Bucureşti.  Azi a fost frumos şi cald pentru că seara în Piteşti erau 23 de grade la ora 7 seara.

Primăvara şi-a intrat în drepturi, câmpurile sunt verzi, pământul este pregătit de însămânţări. Parcă au dispărut gunoaiele, pomii înfloriţi predomină şi peisajul te îndeamnă la optimism.

Nu acelaşi lucru pot spune despre zona Gării de Nord. Podul modern care a înlocuit vechiul Pod Basarab unde urc să iau tramvaiul spre Mallul AFI pentru cafeaua Starbucks contrazice aerul de modernitate a zonei. Parcă ar fi devenit culcuş de homleşi.  Scara rulantă nu mai merge pe ambele direcţii. Liftul din direcţia spre APACA funcţionează, cel spre Arcul de Triumf , nu!

Liftul este murdar, totul pare părăsit, sus pe fotografiile din timpul construcţii sunt tot felul de grafitti! Chiar nu pot să înţeleg ce face Primăria Capitalei, nu sunt în stare să pună pe cineva să măture şi să cureţe să pună în funcţiune scările rulante. Madam Firea se ocupă de tot felul de aiureli, iar această zonă de trafic şi infrastructură demnă de un Bucureşti modern a ajuns un loc de Bucureşti murdar şi urât. Nu poate să pună pe un îngrijitor să măture şi să spele şi pe nişte mecanici să aibă grijă de scările rulante şi de lifturi. Înţeleg că zona abundă de oamenii străzii, dar această zonă de trafic intens şi cel mai important nod de transport din apropierea Gării de Nord merită mai multă preocupare.

Iar acum la actualităţile politice vechi.

Lumea politică este frământată de dezvăluirile lui Dan Andronic privind fraudele comise la alegerile prezidenţiale din 2009. În primul moment mi-am zis cui îi pasă? Mortul de la groapă nu se mai întoarce. Băsescu a câştigat la o marjă minimă mandatul şi la terminat în pofida referendumului de vara lui 2012. Pe de altă parte analiza fie şi a unei comisii parlamentare ar fi necesară pentru igiena morală a politicii româneşti. 

Într-un fel nu mă surprinde cinismul absolut şi ticăloşia cea mai josnică de care dă dovadă cel împricinat, adică beneficiarul acestor fraude, fostul preşedinte Băsescu. El cere că doamna Kovesi să fie arestată! Deci nu Oprea care era ministru de interne, nu Maior care era şeful SRI şi generalul Coldea, adjunctul lui Maior, ci taman Codruţa Kovesi. Băsescu, acest gangster care ar fi primul care ar trebui să înfunde puşcăria din cauza acestei posibile fraude, împreună cu cei care puteau manipula alegerile internele, serviciile secrete şi nu Procurorul General care putea să coordoneze pe posibilii procurori, şefi de circumscripţii electorale. Dacă s-au produs fraude ele nu putea avea loc decât în străinătate, acolo se putea manipula voturile. Şi azi este nelămurită viteza cu care s-a votat la Paris, la ambasadorul Baconschi.

Când doamna Adriana Săftoiu a mărturisit despre caracterul îngrozitor al lui Băsescu mulţi au blamat-o, dar cele crae se întâmplă depăşesc orice normalitate. 

Mă întreb cum se simt acum cei care l-au cauţionat până la capăt pe preşedintele Băsescu, Liiceanu care i-a înălţat un imn la încheierea mandatului pe contributors.ro, sau Tismăneanu care îl compara cu shakespereanul Henric al V-lea. Pe când Băsescu aduce, de fapt mai mult cu Richard al III-lea, sau mai rău cu Macbeth!

Dacă PMP ar fi un partid, l-ar exclude imediat pe Traian Băsescu.

Măcar Andrei Pleşu a îndrăznit să-l critice şi mizerabilul preşedinte s-a zborşit la el, că mai degrabă acum îi caută acum hibe lui Emil Constantinescu. O fi fost Constantinescu cum o fi fost, dar mandatul lui a dat speranţe României şi ne-a dus în NATO şi UE. 

Văd că cenuşiul pupător de poale prezidenţiale Stanomir găseşte de cuviinţă să facă cu ou şi cu oţet nemernicii de uselişti pentru mizeriile care le-au făcut, ca şi cum pedeliştii erau un conclav de vestale neprihănite.

Indivizi de genul lui îşi aduc aminte de chestii convenabile, mandatul lui HRP la ICR care a fost o perioadă bună pentru cultura românească, chiar dacă a promovat şi tradus tot felul de veleitari şi de nimeni literari. Nimeni nu-i perfect!