Guvernul Orban

Faptul că nu am reacționat la cel mai important eveniment politic din ultimii trei ani, destituirea guvernului Dăncilă prin moțiunea de cenzură s-a datorat unui fapt obiectiv, eram plecat în excursie prin Italia.

Aș că am să consemnez acum evenimentul de ieri, care se conturase după căderea guvernului Dăncilă, desemnarea de către președintele Iohannis a liderului liberal Ludovic Orban ca premier desemnat în vederea alcătuirii unui nou guvern în locul celui al PSD. Iată că președintele Iohannis are în fine ocazia să numească un prim ministru din partidul din care provine și care îl sprijină în realegerea ca președinte al României.

Dacă joia trecută pe 11 octombrie a apărut o majoritate de 238 de voturi care a răsturnat guvernul Dăncilă, viitorul lui Orban ca prim ministru este neclar.

Cel mai curios comportament l-au avut liderii USR în frunte cu Dan Barna în cursul zilei de ieri. Ei cereau vehement chiar la ultimele consultări cu președintele Iohannis, alegeri anticipate. Dacă acestea ar fi posibile acum ar însemna că în conformitate cu Constituția României, guvernul Dăncilă să rămână la butoane. Ori rațiunea căderii acestui guvern este ca acesta să plece cât mai curând de la administrarea României. Este un fapt că deși căzut, guvernul Dăncilă face tot felul de iregularități, dă bani la primăriile PSD, organizează concursuri să-și mai bage acoliți prin guvern, promovează pe alde Zoană, gornistă PSD, secretar de stat la Justiție. 

Spre seară USR și-a mai temperat cerințele care de fapt sunt împărtășite de PNL, dar Barna și camarila lui pare  că și-au cam ieșit din minți. Oricum Barna reușește o performanță, să-și diminueaze șansele de turul II. Votanții USR sunt oameni raționali, care au găsit în USR o alternativă de dreapta totuși, în locul PNL. Din aberațiile candidatului prezidențial Barna, a zmintelilor lui și alor lui, pentru că nu tot partidul este de acord nu are de câștigat decât PNL. În plus Barna are probleme cu o investigație jurnalistică privind manevrele cu fonduri europene, care conduc la impresia unor malversații și conflicte de interese.

S-a văzut cerința pragmatică a lui Stelian Ion ca USR să intre la guvernare.

Mă întreb cum se vor rezolva diferendele dintre PNL și USR, cea mai probabilă coaliție de guvernare după alegerile parlamentare? Până acum acțiunile parlamentarilor USR îmi atrăseseră simpatia. După decizia USR de a avea candidat prezidențial în Dan Barna, acesta parcă lucrează împotriva intereselor acestui partid. El are în plus și dificultatea une poziționări ideologice. Pentru că este acuzat de neo-marxism, cu toate că majoritatea covârșitoarea a votanților lor este din spectrul dreptei politice românești. 

O altă problemă pare a fi și decizia liderului Victor Ponta de la Pro România de a nu vota guvernul PNL condus de Ludovic Orban. Cred că aici sunt obișnuitele manevre de șantaj ale lui Ponta și am observat după decizia netă de a nu vota noul guvern, că și ei par dispuși la negocieri, postul de Președinte a Camerei Deputaților fiind un obiectiv pentru liderul Pro România.  În plus ce rațiune a mai avut datul jos al guvernului Dăncilă dacă nu agreezi un nou guvern fără PSD? 

Chiar dacă viitorul guvernului Orban pare a fi cam în ceață, credința mea este că el va fi votat. Oricum, chiar dacă primul guvern Orban cade la investire, Iohannis și PNL sunt deciși pentru aceeași opțiune de guvern cu Orban în frunte și atunci parlamentarii PSD vor vota cu ambele mâni ca să mai încaseze un an 50000 de Euro! Este clar că Constituția trebuie modificată pentru a permite o procedură simplă de declanșare a alegerilor anticipate. Cum o dovedește realitatea politică această prevedere constituțională este o frână și un mecanism greoi care face ca un parlament care nu mai reprezintă opțiunea populară a electoratului să frece menta și băncile paralamentului timp de 4 ani!

Eu sper ca guvernul Orban să fie instalat  rezolve rapid problemele cu bugetul, se va depăși deficitul de 3%, dar discuția lui Orban cu guvernatorul BNR Isărescu dă dreptul la oarece speranțe, că se poate menține o depășire nu foarte mare a deficitului, care să fie explicat la UE. Este necesar un buget pentru anul viitor, numirea unui candidat de comisar european care să îndeplinească criteriile, negocierile cu banii de la bugetul UE pentru 2021-2027 care să permită realizarea proiectelor de infrastructură, în primul rând autostrăzi.

În final privesc cu optimism viitorul.