Pescărușul și Vermeer

Vermeer Vedere din Delft 

Delft azi

Povestea tristă cu pescărușul m-a aruncat într-o ipostază cehoviană, cum  spunea prietenul parizian Julian și mi-a adus aminte că prima mea vizionare a unui spectacol Cehov a fost chiar Pescărușul, pe vremea când puteai merge la teatru

 https://negutjoe.blogspot.com/2019/11/pescarusul-la-unteatru-in-iregia-lui.html

Dar și postarea lui Călin Hagea mi-a amintit că pescărușul este o pasăre periculoasă, cum apare și în filmul lui Hittchcock: Păsările. Iar povestea cu furatul mâncării am trăit-o eu la Inverness, în nordul Scoției când deschisesem poleiala de pe un sendviș și constat cu stupoare că îmi este smuls de un pescăruș! 

Ar trebui într-un fel să mă explic cu pasiunea mea pentru călătorii. Ea provine de la interesul pentru artă pentru pictură. Pictura a venit pe cale livrescă Pe la finalul liceului am citit romanul lui Updike Centaurul unde autorul face apologia marelui pictor Vermeer. Vermeer este culmea artei olandeze de secol XVII. Că este unul din cei mai mari pictori o spune și documentează și Salvador Dali, care într-o carte face un clasament al pictorilor și pentru Vermeer are doar calificative maxime. Sunt vreo 40 și ceva de tablouri ale lui autentificate. Este fascinat de Vermeer și are niște tablouri cu tematică Vermeer, unul în care apare Cusătoreasa! După ce am citit cartea lui Updike și după documentarea la cabinetul de stampe al BCS mi s-a aprins dorința să le văd în realitate, dar cum pe la finalul anilor 60? Este simplu, se află în cele mai mari galerii de artă din lume. Simplu însă după 1990, dar practic imposibil înainte de 1990. Și așa ardea în mine dorința de a călători, în primul rând la Paris!

Cum spuneam, dragostea pentru pictură este livrescă, dar unde să-mi cultiv vizualul, imperativ în artă. În Ploieștiul cel urât, vorba tot a lui Julian, unde nu era o galerie de artă. Dar în adolescență am avut ocazia unică de a-mi cultiva gustul vizual, pentru că ardelean după originea maternă, aveam pe sora cea mai mică a mamei care locuia în Sibiu. Și aici este unul din cele mai bune muzee de artă din România, Muzeul Brukenthal! Aici este o colecție foarte bună de primitivi flamanzi și de pictură olandeză, dar și de pictură italiană veche. Baronul a avut gust și ochi pentru artă.

Și după 1990 am început să călătoresc în Occident. Primul contact cu o galerie de artă a fost însă pe continentul american în 1995. Am vizitat în America Chicago Art Institute într-o marți când accesul era gratuit. Aici cm văzut pictură, nu pe genuri, epoci, ci funcție de donatori. Pe drumul spre casă am oprit câteva ore în New York, iar prietenul Valeriu Demetrescu mi-a făcut o surpriză. Împreună cu el devenisem nelipsiți de Cabinetul de Stampe de la BCS (Biblioteca Centrală de Stat). Acolo am văzut inclusiv cel mai celebru fals, un tablou al lui Vermeer, pictat de fapt de olandezul Han van Meegeren, pe care l-am găsit ca autentic într-un catalog de artă interbelic.

Și primul loc unde Valeriu m-a dus a fost la Frick Collection unde sunt trei tablouri de Vermeer. 

După această aventură americană, în aceeași vară am văzut pentru prima dată Parisul, într-o excursie pornită din Germania, de la prietenul meu Mircea Șelariu. Am fost sfătuit pentru vizita pariziană de prietenul Vlad Zografi, care și-a luat acolo un doctorat în fizică. Așa că am cumpărat un abonament de trei zile de muzee. Și am umblat o zi la Luvru și am văzut Cusătoreasa și Astronomul. 

În 1996 am fost în vacanță în Marea Britanie la Mihai Vasilescu și am văzut muzeele de artă din Londra unde se intră gratuit. Am mai văzut un tablou de Vermeer la National Gallery. Am avut ocazia unei excursii la Jimmi și Ulli Reid în Edinburgh și la Royal Museum of Scotland am văzut Vermeer  cu Isus în casa Mariei și Martei. Culmea când am revenit în august 2015 în Edinburgh și era împrumutat! 

În 2000 am efectuat cu Adriana primul nostru turneu european., care poate fi denumit și turneu Vermeer. Atunci am vizitat Rijksmuseum Amsterdam unde sunt trei Vermeer între care faimoasa Lăptăreasă și un peisaj Strada. Apoi am ajuns la Mauritshuis Museum Haga unde sunt alte comori ale lui Vermeer, Fata cu cercel de perlă (împrumutat atunci), Diana și însoțitorii și mai ales Peisaj din Delft. Interesant că în apropiere de Haga se află Delft. Aici în apropiere de Piața Primăriei se află casa lui Vermeer. În 2015 am ajuns din nou în Delft. Întreb o localnică unde ar putea fi locul unde Vermeer ar fi pictat Peisajul din Delft. Spre plăcuta mea surpriză eram chiar imediat lângă canalul unde s-a aflat acum vreo 350 de ani pictorul. Am pozat și mi-am dat seama că peisajul este destul de puțin schimbat. La finele acestui tur european din 2000, în final am ajuns la Viena și aici am admirat capodopera lui Vermeer, Alegoria picturii. Am mai fost la Viena și de fiecare dată mă opresc la Kunstistorische Museum să-l admir pe Vermeer.

În 2001 am ajuns la Dresda unde este fabuloasa Gemaldegalerie Alte Meister unde se mai află două tablouri de Vermeer. De la Dresda am făcut  un prim tur în Berlin. Și după Pergamon Museum al antichităților am reușit să găsesc Gemaldegalerie - galeria națională de artă a Germaniei unde se mai află două tablouri ale lui Vermeer.

Ultima și cea mai fructuoasă admirare de tablouri ale lui Vermeer s-a petrecut de 1 martie 2008 la New York unde am mers din nou cu Valeriu Demetrescu, prietenul meu newyorkez. Și așa am putut vedea cea mai mare colecție Vermeer de patru tablouri!

Cam asta este experiența mea cu Vermeer! Vermiir în olandeză! 

Pot spune că am epuizat marile galerii de artă din Europa și din America

Am mai văzut Prado la Madrid, Muzeul Dali din Figueres,  marile galerii din Italia, Galerie dell' Academia din Veneția și toate bisericile venețiene, Galeria Uffizi, Mânăstirea San Marco a lui Fra Beato Angelico, Mormântul Medici cu sculpturile lui  Michelangelo, Palazzo Pitti, Biserica Santa Maria Novella din Florența, Muzeele Vaticanului de la Roma și Muzeele Capitoline din Roma, Muzeele și bisericile din Siena, San Francisco de Assisi, San Gimignano, Orsay Paris, Muzeul Toulouse Lautrec Albi, Muzeul din Toulouse, Casa lui Cezanne din Aix en Provence, Tate Gallery London. Dar și Belvedere, Casa Artei, Museum Messe din Viena cu Egon Schiele.

Sper că nu v-am plictisit?