Final de octombrie - de ce suntem săraci

Cu Valeriu Demetrescu

Vineri m-am revăzut la București cu Valeriu, prietenul din studenție. Valeriu care este newyorkez a avut un periplu intens european, a fost în Italia, Roma, Toscana și apoi a plecat în Sicilia. Acum revenise din Spania, Barcelona, unde s-a văzut cu prietena comună, Stela, apoi Sevilla și Mallorca. Remarca faptul că Barcelona este unul din cele mai frumoase orașe din  lume. După mine, Praga și Barcelona sunt cele mai frumoase pentru arhitectură, dar și Viena este un loc unde te simți foarte bine.  Valeriu a închiriat un apartament într-un bloc al arhitectei Henrieta Delavrancea-Gibory în zona Primăverii, bloc unde a locuit și scriitorul Alexandru Ivasiuc.

Am mereu dispute cu Valeriu pe teme politice. El este sensibil la vocea stângii americane, din cauză de Trump. Eu îi spun că trebuie să fii mai echilibrat. Dacă îi spun că sunt de dreapta el mă etichetează ca fascist, tot de la Trump!

Vremea la finalul lunii octombrie este superbă, ziua este cald, noaptea a mai plouat, este vreme de mers la terase. Lumea se simte bine, încă nu a început frigul, se mai poarte costumații de vară. Deci nu sunt motive să ne întristăm, să fim nervoși. Dar iată că unii țin să ne amintească că suntem săraci! Pe de altă parte statisticienii spun că am depășit Grecia și Ungaria, că suntem la nivelul Portugaliei, că nu mai este mult și ajungem din urmă Polonia. Cum suntem săraci, când toate zonele periurbane ale marilor orașe sunt pline de vile frumoase, că suntem probabil la egalitate cu germanii la număr de automobile de mărci scumpe pe cap de locuitor. Nicăieri nu am văzut o aglomerare de hărăbăi de lux. Sunt și periculoase pentru că le creează șoferilor un sentiment de invincibilitate și suntem într-adevăr campioni în Europa la accidente. Transportul public este un coșmar, calea ferată s-a prăbușit, cu vagoane care put a pișat, învechite. Și acum vin explicațiile sărăciei. Suntem săraci pentru că serviciile publice sunt la pământ.  Autostrăzile nu știu dacă au atins mia de kilometri, se circulă pe drumuri proaste cu șoferi inconștienți. Au luat degeaba carnet, pentru că poliția este coruptă, nu apără cetățeanul. Și dacă ajungi la spital ai alte probleme. Șpaga este în floare, medicii au salarii europene, dar maniere românești, fanariote, domină o îngrozitoare lipsă de empatie. Și toate astea vin și de la politicieni. Este cea mai slabă intelectual  garnitură, cu studii dubioase. Sunt locuri în România unde te simți ca în Occident, prin Ardeal, dar se pare că și la Iași, sau Craiova.  Dar și locuri părăsite de lume, prin Vaslui, Teleorman, unde oamenii sunt prea bătrâni să mai aibă grijă de gospodărie. Și mai sunt și așezările de țigani, unde este o sărăcie lucie. Chiar dacă secuimea este o zonă săracă, nu se vede! Pentru că oamenii sunt gospodari! În România sunt zone prospere și zone sărace, de aici inegalitatea și sentimentul sărăciei. De exemplu parcă Ungaria nu este așa, când treci spre Occident te întâmpină localități rurale îngrijite. Dar să lăsăm grijile și întristarea.

A fost o săptămână intensă de fotbal.  În Champions League Real Madrid a trecut simplu de Braga, cu stadionul cioplit în stâncă. Și Manchester United s-a distrat cu Young Boys Berna. PSG a avut o prestație mai bună și s-a distrat cu Milan. Surpriza a fost la celălalt meci al grupei. Newcastle a fost învinsă acasă de Dortmund. La Europa League Liverpool nu are adversar, i-au bătut pe Tolouse cu 5-1, chiar dacă la galeria lui Tolouse erau pancarte cu Nothing to lose - nimic de pierdut!

Finalul de săptămână a fost marcat în campionatul spaniol de El Clasico Barcelona Real Madrid. Prietenul Iulian era foarte rezervat. Barcelona are jucători de bază accidentați. Meciul a început bine pentru Barca a marcat rapid prin Gundogan și au avut și alte ocazii. Real juca prost și amicul Radu realist ca și mine spunea realist că o Real o să ia bătaie. Repriza a doua a schimbat datele problemei. Ancelotti a făcut schimbări inspirate, la Barca a intrat Levandowski, ineficient și probabil nerefăcut. Și a apărut factorul Bellingham. Un șut din afara careului tip rachetă și Real a egalat, ca în prelungiri Modric să devieze întâmplător la același Bellingham și 2-1 pentru Madrid!

În campionatul englez a fost derby la Manchester. United contra City, City s-a distrat cu 3-0 și cu 2 goluri Haaland.

Cel mai important eveniment sportiv a fost totuși Finala Campionatului Mondial de Rugby. A fost confruntarea dintre Africa de Sud și Noua Zeelandă, cele mai bune echipe din lume. A învins la diferență minimă 12-11 Africa de Sud. Mi-a părut rău de Noua Zeelandă, echipa mai tehnică, dar cu erori și eliminări. Au și ratat două lovituri de pedeapsă și transformarea de la singurul eseu marcat. Remarc faptul că rugbyul a devenit extrem de dur, jucători cu sânge pe față, accidentări serioase, mulți jucători schimbați. 

Pe plan extern continuă drama din Gaza. Nenorociții de teroriști Hamas se ascund sub spitalul di Gaza și este dificil să-i anihilezi. Erdogan a înnebunit, declară Hamas că se luptă pentru libertate, uită că la el în Turcia are PKK,  organizație kurdă care produce atentate? Remarc completa lipsă de empatie a stângii europene care blamează Israelul că se apără de teroriști, locul unde experimentul socialist al kibutzurilor fourieriste funcționează! Este mai simplu să blamezi Israelul că se apără și să deplângi victimele civile din Gaza, victime tot ale terorismului Hamas.

Și în Ucraina continuă războiul. Rușii au pierdut la Avdiivka efectivele unei brigăzi, luptele sunt în continuare foarte crâncene. 

Joi seară am avut ca oaspeți pe cunoscutul dirijor neerlandez (nu se mai poartă olandez!) Theo Wolters și o figură nouă, pianistul Andreas Iliuță născut la Milano!

Concertul a fost deschis de Orchestra Filarmonicii Pitești condusă de Theo Wolters cu Uvertura Egmont de Beethoven.

A urmat Concertul pentru pian și orchestră nr. 2 de Șostakovici. Un concert cu pasaje alllegro la început și un sfârșit și un superb andante la mijloc. Andreas Iliuță ne-a oferit și un bis cu o nocturnă de Chopin.

În final a urmat Simfonia nr. 1 a lui Beethoven. Se spune că este omagiu lui Haydn și Mozart., dar pentru mine sună foarte beethovenian.

O seară muzicală foarte frumoasă!

Am terminat de citit pasionanta carte a Paulei Fredriksen despre începuturile creștinismului: Pe când creștinii erau evrei.

Aș remarca și serialul britanic Bodies, amestec de horror, science fiction și thriller.

A fost o săptămână plină și interesantă.