De obicei nu prea sunt de acord cu diatribele pamfletare ale lui Mircea Mihăieș din România Literară, dar de această dată sunt de acord cu el, când atacă PSD și activitatea dezastruoasă a acestui partid în politica românească. Tot acolo este un articol al lui Vasile Spiridon privind activitatea lui Mihai Eminescu, cred ocazionat de 15 iunie, ziua decesului poetului nostru național. Titlul este Sentimente și resentimente și cam acestea sunt reacțiile trezite de activitatea lui Eminescu, care nu se rezumă la poezie și literatură, dar mai ales la activitatea lui controversată ca jurnalist politic. Progresiștii de stânga îi caută scheletele din dulap, naționalismul, xenofobia, iar criticii conservatori, naționaliști exact aceste chestiuni le scot în evidență. Eminescu se spune este cel care exprimă spiritul național. Eu sunt tentat să spun că cel mai bine ne-a caracterizat pe noi românii Ion Luca Caragiale! Nu pot să trec cu vederea și povestirea dramatic emoționantă a lui Ștefan Mitroi - Povestea vieții lui Simion Fușarău, un român emigrat în America, devenit un foarte bun mecanic, care se întoarce în țară cu două tractoare, confiscate apoi de comuniști și pus să repare un motor stricat dinadins de un politruc comunist nemernic. Motorul greu este ajutat să îl aducă la atelier de unul din cumnații lui, care este tatăl marelui pictor Ștefan Câlția! Emoționantă poveste! România literară pune pe scriitori să povestească care a fost cel mai nepotrivit loc în care s-a aflat în lume. Și eu, ca unul dintre aceștia, pot spune că a fost Uniunea Sovietică. Nicăieri, nici în Orient, în Balcani, sau în Turcia nu am întâlnit asemenea lipsă de curățenie, în primul rând la toalete, unde duhnea a pișat și excremente, nici la noi așa rău, chiar pe vremea lui Ceaușescu! Aici este marea revoluție post decembristă, toaletele sunt curate acum în România, cu mici excepții, prin trenuri, de exemplu.
În Dilema sunt reacții negative privind guvernul Bolojan, și deciziile sale de a mări TVA la cărți și ziare. Ca de obicei sunt interesante Conferințele Dilema, de data aceasta la Oradea. Este o prelegere a istoricului Cosmin Popa privind relațiile Rusiei cu România, privită ca o barieră la influențele Vestului și de aceea românii să fie la dispoziția oligarhilor reacționari ruși de orice culoare, țaristă, bolșevică sau putinistă, ca acum. De aceea se duce acest război hibrid împotriva României, pe care o văd ca un satelit la dispoziția lor. Sunt extrem de surprins de reacția slabă a românilor față de ruși, comparativ cu cea a polonezilor. Este adevărat, nu am fost direct sub stăpânirea rusă, cu excepția Basarabiei, cu consecințele cunoscute. Pare o reacție mai degrabă negativă la basarabeni, sau la ucraineni, care au moștenit nordul Bucovinei, decât la rușii, care au jefuit Principatele și care ne-au aduc ciubota bolșevică, și rapturile teritoriale din trupul Moldovei.
O discuție interesantă poartă Theodor Paleologu cu Sever Voinescu, despre visul american, dar și actualitatea lui Trump. De asemenea este un articol aparținând lui Chris Patten, ultimul guvernator al Honk Kongului despre solidaritatea europeană față de comportamentul lui Donald Trump. Aici mai este de remarcat și ce s-a întâmplat la Conferința NATO de la Haga, unde toți l-au așteptat pe acest lider mofturos. Trump este obsedat de a fi omul păcii, vrea premiul Nobel. După ce s-a ocupat de Iran și a tras niște bombe de mare adâncime la siturile nucleare iraniene a declarat armistițiul. Armistițiul este respectat de Israel, dar Iran a mai tras niște rachete spre bazele militare americane din Orientul Mijlociu. Nemernicul de Khamenei, care ar fi trebuit eliminat, a declarat victoria Iranului! Aferim!
În Observator cultural am citit o istorie sulfuroasă despre maestrul de balet de la Teatrul Tănase, Constantin Duțu. Articolul aparține Iuliei Popovici care umblă prin dosarele securității de la CNSAS. Acest articol arată afacerile scârboase ale securității. Ca să facă rost de valută, acest Duțu era trimis cu balerine în turnee prin Italia la baruri de noapte unde acestea erau obligate la prostituție. Afacerea Duțu s-a lăsat cu scandal în Italia și Duțu a aterizat la pușcărie.
O obsesie a jurnaliștilor este înălțimea lui Nicușor Dan. Singurul președinte care era sub 1,70 este Ion Iliescu. Restul mai înalți, Constantinescu pe la 1,75, la fel și Băsescu. Singurul foarte înalt a fost Klaus Iohannis la 1,92. L-am văzut lângă Macron și Starmer care au cam 1,74, e la fel de înalt ca ei. Antonescu, Ciolacu sunt peste 1,85, dar nu sunt președinți, au fost doar candidați. Am văzut și ceva de înălțimea lui Simion, dar e o minciună, are sub1,80.
Am terminat de citit romanul Nopțile ciumei de Orhan Pamuk. Este un roman istoric pasionant despre finalul Imperiul Otoman. Pamuk a meritat pe deplin Premiul Nobel pentru literatură. Radu Vișinescu mi-l promisese, dar s-a prăpădit acum o lună, însă fiul lui, Sorin mi-a împrumutat cartea și a fost o mare revelație la lectură.
Am citit și ultima carte editată de Marius Bâzu, Ploieșteni nostalgici. Marius merită felicitat pentru efort, sunt colegi de liceu nostru I. L Caragiale care își amintesc despre Ploiești, despre întâmplări mai mult sau mai puțin plăcute.
Ambele cărți sunt prezentate în blogul paralel negutjoe.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu