Ca-n codru

 

Cam așa este situația de la Romsilva. S-a jefuit ca-n codru acolo, și-au tras șefii niște tantieme, sporuri, ca-n pădure, că nu-i nimeni ca să le numere copacii. Această regie care a strălucit prin faptul că pădurile României s-au rărit, are șefi care sunt extrem de bogați. Și uite că ministra Buzăianu reduce numărul de posturi de directori de la Romsilva și cu salarii reduse. La fel Oana Țoiu ca ministru de externe a dat afară o tinerică ajunsă viceconsul la New York, pe bază de tată, jegul de Cristescu, care era omul lui Băsescu, devenit apoi dușmanul lui și mare clevetitor al PSD. Și a mai descoperit că există o direcție care se ocupă promovarea exportului și comerțului românesc unde sunt angajați care habar nu au de limba engleză, sau limba țării unde sunt trimiși. Asta  lămurește expresia misecuvinismul, promovată de Ioana Dogioiu. Adică sunt unii cărora li se cuvine totul, pe bază de PCR, pile, cunoștințe, relații. Din acest motiv avem așa de slabă politică externă cu asemenea misecuviniști. La fel Radu Miruță ministrul economiei descoperă că în clădirea unde funcționează Ministerul Economiei funcționează de 18 ani firme private care nu plătesc nimic! Miniștrii USR sunt bine găsiți și se pare că vor să facă treaba pentru care au fost trimiși. Este obiectivul guvernului Bolojan să curețe economia și bugetul de cei care le parazitează. Cum a fost posibil ca RAAPPS să dea unei firme private o clădire, care apoi a fost închiriată de Exim Bank și statul să nu câștige nimic? Rețelele de influență care au comis aceste jafuri sistematice trebuie nimicite și asta vrea Bolojan. Dumitru Costin, cunoscut lider sindical și  parazit pe banii fraierilor sindicali are o discuție cu viceprim ministrul Anastasiu și după aceea declară că guvernul României este golan că nu dă și are două amante Republica Moldova și Ucraina. Și cere să se declare public procentul din  buget  afectat ajutorului acestor vecini. Asemenea obrăznicie ticăloasă nu am am pomenit! Amenință cu greva, cu ce greviști? Cu amploaiații din administrația publică care taie frunză la câini, cu milițienii ajunși polițiști, sau cu asistenții medicali care își umflă buzunarele cu mita care condiționează îngrijirea bolnavilor? Ca vorbim de cei din primării, este criză prin unele, că nu fac față la cererile de schimbare a cărții de identitate. Păi ce fac ceilalți din primării? Se uită cum muncesc câțiva! 

Guvernul Bolojan vrea să despăduchieze statul român de paraziți. Asta nu este popular pentru unii dintre compatrioți și unii îi cântă prohodul și-l fac impopular pe Bolojan. Mai bine să fie impopular decât să ne scăldăm în corupția de azi. Iar Sever Voinescu continuă cu sfaturile nepotrivite în Dilema, de parcă ar fi rabinul din Buhuși cu sfaturi despre îngrijirea gâștelor.

Al doilea subiect care umplut de îngrijorare media este sondajul INSCOP al lui Remus Ștefureac privind percepția publică despre trecutul comunist. De aceea am pus ca poză prima stemă a Republicii Populare Romîne, cu un tractor cât un tanc și trei coșuri de fabrică și spicele de grâu nelipsite cu soarele viitorului comunist. Sondajul spune că Ceaușescu era bun! Care Ceaușescu? Ăla care era încă în bancuri Nea Nicu? Sau ăla care ne pusese în anii 80 la frig și înfometare. Cred că majoritatea celor de vârsta mea care regretă că nu mai pot alerga după femei, că nu mai au siguranța că au servici, ei sunt însă demult la pensie! Că asta a creat Ceaușescu, mamuți industriali, care consumau toate resursele țării, cumpărați pe bani grei din capitalism și acum trebuiau plătiți cu toate resursele disponibile, că trăiam în frig, cu curentul oprit și stăteam la cozi în care nu se dădea nimic. Dar în acești mamuți industriali erau cuprinși toți, că primeau un salariu, cu care nu aveai ce cumpăra, dar puteai să nu faci nimic, să te fofilezi și să ai salariu. Asta își amintesc cei care sunt bătrâni acum, dar au transmis copiilor lor și acum și nepoților care au trăit în anii 90 dispariția acestor mamuți industriali. Mai contează și opinia precariatului din diaspora, care câștiga bine pe la începutul anilor 2000 și constată acum cu ciudă că se câștigă și în România, dar nu pot, din mândrie prostească să se întoarcă, să trăiască mai omenește acasă, nu în condițiile precare din Occident unde muncesc. Sau să continue să scoată sparanghel și să culeagă căpșune și să spele bătrânii la cur prin Italia. O mare problemă o constituie și dezvoltarea inegală a României. Dacă în București, sau în Transilvania nivelul de trai este aproape ca în Occident, sunt regiuni, cum este Moldova de Nord Est, zona secuiască, sudul României, Teleorman, Ialomița din Las Fierbinți, Călărași unde veniturile sunt mai mici și nemulțumirile mari. Dosarul din Dilema: pentru a înțelege democrația de aceste probleme se ocupă. Cuvântul de ordine este să moară capra vecinului și de aceea există resentiment și ciudă care generează nostalgia schizofrenică cu Ceaușescu. Doru Căstăian, un cunoscut profesor este pesimist, el crede că nu școala poate rezolva problemele privind democrația, ci educația în familie. Cât despre școală cel mai rău stăm cu istoria. M-a înjurat unul care dădea lecții de istorie lui Daniel David. El o tot dădea cu daco-geții despre care noi nu prea avem informații, doar mituri. Populația aceasta s-a romanizat și a adoptat vernacularul latin, peste care s-a suprapus stratul slav, care ne-a dat boierimea care a adoptat ritul bizantin ortodox al Imperiului bulgar și folosim încă denominații slave în rit precum am amintit de Sfântul Paul, la noi Pavel! Ne lăudăm cu domnitorii noștri eroi, în care doar Ștefan cel Mare și Mihai Viteazul au însemnat ceva, restul erau la mâna turcilor otomani, omitem modernizarea României de la jumătatea secolul XIX și interbelicul, cu regii Carol I și Ferdinand Întregitorul, Brătienii, în schimb vorbim ca psihopatul ăla de Georgescu de geto-daci și avem nostalgii comuniste, epoca cea mai dezastruoasă a României. 

Ce este totuși optimist este că și aceste sondaje nu reflectă decât o tendință. Realitatea este că românii l-au ales pe Nicușor Dan cu o majoritate confortabilă în pofida sondajelor. 

Regret că prezentarea cărții Leul din Alexandria, povestea evanghelistului Marcu nu a avut răsunetul potrivit pentru că nu am putut afișa coperta acestui volum. Este o carte foarte interesantă, povestea celui de al doilea evanghelist, primul a fost Sfântul Paul cu epistolele sale și Faptele Apostolilor scrisă de Apostolul Luca. Toți apostolii importanți și-au luat nume romane, din cauza prestigiului Imperiului Roman. Chefa, numele aramaic al apostolului a devenit Petru, Iohanan a devenit Marcu, Saul din Tars a devenit Apostolul Paul.