marți, 23 august 2022

Jurnal de 23 august


Dacă am scris un jurnal de 21 august trebuie și un jurnal pentru 23 august. Această zi este importantă pentru noi românii. Să o luăm cronologic.

Pe 23 august 1939 s-a semnat pactul Ribbentrop Molotov, de fapt Hitler Stalin. Din cauza acestui pact România Mare s-a făcut praf. Am pierdut la Uniunea Sovietică Bucovina de Nord și Basarabia, apoi temporar la Ungaria Ardealul de Nord, am mai pierdut și Cadrilaterul la Bulgaria totul în vara lui 1940. 

Pe 23 august 1944 Regele Mihai a dat lovitura de stat arestându-l pe mareșalul Antonescu și România a întors armele împotriva Germaniei. Din păcate Antonescu a fost dat comuniștilor și a fost trimis la Moscova.  și așa 23 august a fost între 1948 și 1989 ziua națională a României. Aș adăuga că acțiunea Regelui Mihai de schimbare a alainațelor a contribuit la decizia lui Stalin de a înapoia Ardealul de Nord răpit prin dictatul de la Viena. Așa că lovitură de stat a regelui a fost anexată de comuniști și a devenit ziua eliberării României de sub jugul fascist, evident făcută de comuniști. Că azi 1 Decembrie a devenit Zi Națională este eronat, este iarnă, ar trebui să se revină la 10 Mai că este zi de primăvară cu ieșit la iarbă verde.

Și că tot vorbim de lovitură de stat, intelectuali apropiați, adică cumpărați de Băsescu au declarat că procedurile ocazionate de suspendarea acestui președinte în 2012 au fost lovitură de stat. S-au respectat proceduri parlamentare, nu s-a modificat regimul din România, armata nu a fost implicat și în final Băsescu nu a fost suspendat la referendum. 

Revenind la actualitate în Rusia a fost ucisă într-un act terorist fiica lui Dughin, unul din ideologii lui Putin. De fapt se pare că el era ținta atentatului. Asta mi-a amintit de mișcarea Narodnaia Volia din secolul XIX din Rusia care a declanșat atentate teroriste care au dus la uciderea țarilor Alexandru al II-lea și Alexandru al III-lea. La uciderea lui Alexandru al III-lea a fost implicat și fratelui lui Lenin. Lenin s-a ocupat ulterior în Revoluția din 1917 de executarea întregii familii a ultimului țar Nicolae al II-lea. 

Imediat rușii au acuzat că este un atentat făcut de serviciile secrete ucrainene. Au găsit și o doamnă care era însoțită de fiica sa. Ciudată teroristă, care se deplasează împreună cu fiica să o pună în pericol? Este o prostie care o înghit proștii dispuși să creadă acoliții lui Putin. Pare că este totuși o acțiune a unor forțe anti Putin, care au făcut o repetiție.

Mâine este Ziua Națională a Ucrainei și Zelenski se teme de represalii și a cerut ca funcționarii de stat din Kiev să stea acasă. 

După mai mult de 6 luni de război se pare că ambele armate în conflict sunt epuizate. Ucraina a promis o contra ofensivă la Herson. Pentru asta ar trebui o superioritate numerică 2 la 1 și nu știu dacă ucrainenii sunt dispuși la pierderi. Pe de altă parte rușii au suferit pierderi enorme și se pare că și rezerva de muniții este în curs de epuizare cum se vede la bombardamentele din Donbass care nu mai au efectul de lunile trecute.  În plus s-au înmulțit acțiunile de sabotaj împotriva forțelor rusești în Crimeea. Nu cred că Putin vrea să negocieze, trebuie să vină alt lider rus care să negocieze finalul acestui război absurd între popoare înrudite. 


9 comentarii:

  1. Mi se pare foarte ok ce ai scris,chiar DA!A

    RăspundețiȘtergere
  2. Ar trebuii facuta o cercetare despre ce alte evenimente importante ( sa zicem in principal politice ) s-au produs de-alungul timpului in zilele de 22-24 august .
    Pentru inceput a-si adauga si intrarea trupelor tratatului de la Varsovia in Cehoslovacia in 1968.
    Se pare ca sunt zile care reprezinta o simbolistica sovietica sau mai stiu eu ce .

    RăspundețiȘtergere
  3. Iata citeva evenimente22 august
    • 1991: Reintroducerea drapelului de stat tricolor al Rusiei. Ziua drapelului de stat al Federației Ruse.
    • 1875: Este ratificat tratatul de la Sankt Petersburg dintre Japonia și Rusia, legat de statutul Sakhalin din insulele Kurile.
    23 august
    • 1939: Germania Nazistă și Uniunea Sovietică au semnat, la Moscova, Pactul Ribbentrop-Molotov, al cărui protocol adițional secret stipula împărțirea Europei de Est și Centrale între cele două puteri și a stat la baza declanșării celui de-Al Doilea Război Mondial.
    • 1942: Al Doilea Război Mondial: Începutul Bătăliei de la Stalingrad.
    • 1943: Ia sfârșit Bătălia de la Kursk, cea mai mare bătălie de blindate din toate timpurile.
    • 1944: Al Doilea Război Mondial: România a ieșit din alianța cu Puterile Axei, trecând de partea aliaților. Mareșalul Ion Antonescu, conducător al statului, a fost arestat în urma loviturii de stat organizate de regele Mihai I și s-a format un guvern condus de Constantin Sănătescu.
    • 1740: se naste Ivan al VI-lea al Rusiei (d. 1764)

    RăspundețiȘtergere
  4. 24 august
    • 1912: Alaska devine teritoriu al Statelor Unite.
    • 1960: Se înregistrează cea mai scăzută temperatură vreodată pe Pământ: -88,3 °C (la Stația Vostok)
    • 1991: Mihail Gorbaciov renunță la funcția de lider al PCUS și cere autodizolvarea acestuia.[4]
    • 1991: Ucraina își declară independența față de Uniunea Sovietică.[5]

    RăspundețiȘtergere
  5. Bineînțeles că suspendarea lui Băsescu nu a fost o lovitură de stat. Dar trebuie să recunoaștem, oricât l-am detesta pe Băsescu, că regula de a putea suspenda un președinte ales în urma unui vot popular, prin jumătate plus unu din voturi în parlament este absolut imbecilă. Așa ceva nu mai există nicăieri, iar introducerea acestei reguli a fost un abuz. Partea din Constituție privind președinția aleasă prin vot popular a fost copiată după constituția austriacă, dar a fost apoi complet viciată. Astfel, în constituția austriacă se prevedea că președintele poate fi suspendat cu două treimi (nu jumătate plus unu) din voturile parlamentarilor. Și mai mult, dacă în referendumul care urmează, electoratul se opune schimbării președintelui, atunci parlamentul care a decis suspendarea este automat dizolvat. Sunt prevederi logice, menite să împiedice instabilitatea și crizele constituționale. Ce s-a întâmplat în Romania în urma primei suspendări a lui Băsescu a fost ceva cum numai la noi se poate - adică țara a rămas în criză constituțională cu un conflict nerezolvat între președinte și parlament. În Austria ar fi urmat imediat alegeri generale. Cei care au introdus atunci regula suspendării cu jumătate plus unu din voturile în parlament nu au dat o lovitură de stat, dar au creat premisele pentru o gravă instabilitate, întrucât orice președinte ales cu o majoritate de milioane de voturi poate fi oricând suspendat dacă vreo câțiva parlamentari traseiști schimă brusc tabăra. Iar apoi, conflictul poate și rămâne nerezolvat. Ca la noi la nimeni.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Comentariul dumneavoastră viciază complet realitatea! Parlamentul poate să-l suspende temporar și ca să fie trimis la plimbare a trebuit să se pronunțe electoratul prin referendum. Și electoratul nu a sancționat decizia Parlamentului și Băsescu a rămas încă 2 ani președinte. Că merita Băsescu un șut în cur de la popor pentru ceea ce a fost de fapt, este cu totul alt lucru.

      Ștergere
  6. Joe, nu întelegi. A suspenda cu numai jumatate plus unu din voturile parlamentarilor un presedinte ales prin votul popular, nu este corect. Se creeaza prea usor o situație in care presedintele să poata fi suspendat. Aminteste-ti de cate ori s-a vorbit că să fie suspendat Iohannis. Caci într-adevar, ar fi fost voturi în parlament pentru asta în anumite momente. În plus, un referendum care îl lasă pe președinte în funcție nu rezolvă problema, cât timp parlamentul care a votat suspendarea rămâne în funcție. Este situație de conflict constituțional. Nu întelegi că alții au decis să evite situații de instabilitate si de criză constituțională și au stabilit regulile corespunzător? Calmează-te și mai citește din nou prima argumentație și ai să vezi ca nu viciez realitatea. Presedintele nu trebuie să fie suspendat nici măcar temporar cu numai jumătate de voturi plus unu, fiindcă orice suspendare declanșează o lungă perioadă de instabilitate până are loc referendumul. Sunt perioade de instabilitate create cu prea multă ușurință. Plus că referendumul poate să nu rezolve criza constituțională, dacă electoratul respinge suspenddarea preșdintelui, iar parlamentul rămâne cum fost, în lic să aibă loc noi alegeri parlamentare. Joe, te orbește impresia că treaba asta are legătură doar cu Băsescu. Nu e așa Joe, treaba asta are legătură cu orice președinte care va avea în față la un moment dat un parlament de culoare politică diferita. Iar asta se poate intampla oricand. Si mai are legătură cu bunul simț, care în alte părți a prevalat în alcătuirea regulilor politice, iar la noi nu.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. NU contează suspendarea în Parlament, pentru că vine decizia electoratului. Însă acum o astfel de decizie a referendumului este mult periculoasă pentru democrație, pentru că prezența electoratului pentru un referendum este de 35%, nu de 50%+1 cum a fost la Băsescu. Aici este problema! Nu Băsescu, care nici nu mai merită amintit. Și vorbind de faptul că Parlamentul trebuia dizolvat. Păi dacă-ți amintești rezultatul alegerilor parlamentare a fost zdrobitor pentru USL ls câteva luni de la referendum. Părerea mea că președintele poate și trebuie să fie suspendat. Sunt curios dacă se trece la o criză în președinția lui Iohannis, el ar fi fost demis de referendum? Opinia mea că NU. Toate atacurile contra lui Iohannis făcute de PSD și acum USR ar fi fost un eșec din punct de vedere electoral. Nucleele dure ale acestor partide sunt insuficiente în aceste teste. Ultimul referendum al lui Iohannis privind justiția a fost o victorie categorică. Nu trebuie să te iei după jurnaliști fără cap .

      Ștergere
    2. Înțeleg că tu insiști ca președintele să poată fi suspendat oricând cu 50% + din voturile parlamentarilor. Și când spun oricând, spun și indiferent de motiv. Nu contează faptul că în perioada destul de lungă până se convoacă referendumul există un blocaj în luarea unor decizii importante și nici faptul că unele decizii pot fi luate de președintele senatului, eventual un adversar politic al președintelui. De fapt un motiv foarte serios de a vota o suspendare ar putea fi tocmai intenția ca anumite decizii care depind de președintele țării și pe care acesta refuză să le ia, să poată fi luate de președintele senatului. Pe ansamblu, după discuția de aici, cred că e greu să nu ajungem la concluzia că ar fi mai bine ca pragul de suspendare a președintelui prin decizie în parlament fie ceva mai ridicat -eventual 60 la suta. Asta desigur, dacă se menține
      acest sistem așa zis semi-prezidențial, care la noi nici nu e încă bine definit.
      .

      Ștergere