Pâra la români Jurnal

În debutul acestui jurnal hai să discutăm despre pâră, vechi și rău obicei la români. Vorba aia, inclusiv primul document atestat al limbii române, Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung de acum o juma de mileniu umblă cu o pâră.  Este adevărat că românul Neacșu pârăște pe turcii osmanlâi lui Hanăș Bengner, burgerul Brașovului că au gânduri rele de jaf. Asta da! E o pâră utilă și bună, că turcii erau neprieteni și românilor și sașilor din vecini. Pâra la Stambul, sau Țarigrad devenise un obicei rău care a dus la descăpățânarea lui Brâncoveanu și altor boieri veliți, sau domni fanarioți. Obiceiul ăsta s-a  perpetuat când șefii comuniști se pârau la noul Țarigrad Moscova și se lăsa tot cu victime. 

După 90 țărăniștii și liberalii pârau la forurile europene pe kriptocomuniștii lui Iliescu pentru mineriade și alte porcării. De abia după ce România a intrat în preaderare la NATO și UE s-au mai domolit pârele. Însă au izbucnit la 2012 suspendarea lui Băsescu la noul Țarigrad, adică Washington. Acum, cu această coaliție ciudată PNL PSD UDMR useriștii și reperiștii lui Cioloș îi pârăsc la Bruxelles și pe la Comisia de la Veneția. Dar fără mare succes, că MCV s-a ridicat și în fine România nu mai pare așa de plină de ciulini. Sper să se întâmple asta și cu Schengen?! Ar fi un succes pentru România și pentru români, în mare parte oameni onești și muncitori, care nu ar fi meritat să atârne de coada României astfel de condiționări. O altfel de atitudine o are scriitorul româno-francez de mare succes Matei Vișniec, pe care l-a urmărit aseară, când care era chestionat despre atitudinile lui privind România aici și în străinătate. Vișniec a spus că el promovează România în străinătate, creatorii de artă români, regizori, actori și România în general. Acasă Vișniec nu se ferește să critice disfuncționalitățile autohtone. Aceasta ar trebui să fie și atitudinea responsabililor politici români.

A fost o mare rușine că a trebuit să fim supravegheați și penalizați cu MCV, blocarea la Schengen, ca și cum am fi noi românii cetățeni de rangul doi în UE. Însă politicienii autohtoni de toate culorile trebuie avertizați și criticați de noi cetățenii pe care ei trebuie să-i reprezinte. În acest sens este bine venită această carte neagră a USR privind guvernarea Ciucă. Chiar dacă doamna Dogioiu le atrage atenția liderilor USR că trebuie să fie atenți la vremuri, să fie specifici, a trecut vremea lui Dragnea. Pentru că, uite, liberalul Cîțu dă cu parul în populismele lui Ciolacu și PSD, în împrumuturile cu dobânzi astronomice și cheltuirea aiurea a banului public pe pomeni electorale, în loc să crească pensiile cu un procent de 15%. Și USR trebuie să mediteze la faptul că această coaliție a fost rezultatul demisiilor gălăgioase și votul cot la cot cu AUR și USR pentru căderea guvernului din care făceau parte, PNL USR UDMR!  

 

În Ucraina rușii iau bătaie pe câmpul de luptă, dar replică prin bombardarea infrastructurii Ucrainei, electricitatea, apă, drumuri să facă imposibilă viața ucrainenilor. De aceea este potrivit votul de la Parlamentul UE decretând Rusia stat terorist. Sper ca această iarnă să nu dezarmeze și să obosească pe partenerii vestici din UE. Pericolul rusesc este prezent și trebuie respins. Observator cultural amintește prin două articole de evenimentele de acum 80 de ani din Războiul anti-sovietic, dezastrul de la Cotul Donului, care se leagă cumva de actualitate. Armata română a fost împinsă la ordinele lui Antonescu, în ciuda avertismentelor Statului Major al Armatei și a protestelor oamenilor politici liberali și țărăniști la o implicare toată în acțiunile din sudul Rusiei culminate cu asediul Stalingradului. Armata română era desemnată să apere spatele armatei hitleriste în zona Cotului Donului. Acțiunea armatei sovietice mult superioare a zdrobit armata română, prost echipată, în ciuda asigurărilor germane cu dotare și am suferit cea mai mare înfrângere militară din istoria noastră modernă. Inclusiv unchiul Grigore, fratele cel mic al tatei a scăpat din încercuirea și dezastrul de la Cotul Donului. Amintiri triste!

Azi a fost prima zi de iarnă, pentru că temperatura a căzut sub zero grade Celsius. Am simțit frigul la repriza mea de sport din parc. 

Au fost și evenimente culturale demne de menționat în această săptămână.

Joi la Filarmonica Pitești am avut invitați pe chitaristul Stan Zamfirescu și dirijorul Jordi Mora. Am audiat în prima parte Concierto de Aranjuez cu Stan Zamfirescu la chitară, o superbă creație de secol XX a lui Joaquin Rodrigo. În a doua parte Jordi Mora a dirijat fără partitură! orchestra Filarmonicii Pitești în capodopera Simfonia Jupiter, nr. 41 de W. A. Mozart. Mi-a atras atenția o informație de pe wikipedia că aerul marțial al acestei simfonii era influențat de declanșarea Războiului Austro Otoman din 1788-1792.

Ieri seară am avut plăcerea să particip la evenimentul cultural de la Teatrul Independent Pitești al actriței Luminița Borta. Am urmărit localizarea și actualizarea Chirița la DNA, după Alecsandri. Mă bucur că se valorifică creația dramatică clasică românească atât de actuală câteodată! Invit pe oricine să vină la teatru în mignona sală de la subsolul blocului CEC din centrul Piteștiului! Observ fenomenul închiderii cinematografelor de la noi, de aici din Pitești. Este rezultatul streamimgului care înlocuiește sala de cinema, nici cinematografele de mall n-o duc mai bine!  

Cinematograful București s-a recondiționat și acum acolo funcționează Filarmonica Pitești, iar de curând cinematograful Papaiani s-a transformat în sala de teatru Victoriei. Lumea preferă să fie în contact direct cu actorii. Îi invit pe piteșteni să meargă la teatru.

Văd în continuare fotbal la greu de la Mondialul din Qatar, concluzii mai încolo după finalul jocurilor din grupe.

PS

Aflu cu tristețe că marea actriță Sanda Toma s-a stins din viață. Am niște amintiri din tinerețe legată de această doamnă, cred că de prin 74. Eram tânăr inginer și mergeam la mare la Costinești, în continuarea obișnuinței din studenție. Mergeam des la nudism cu o gașcă de prieteni, colegi de serviciu și din studenție. Obișnuiam să ne ducem în sud la golf, la nudism, unde stăteam mai mult pe burtă din motive, știți care. Acolo veneau la nudism mulți actori cunoscuți. Șef era Jeannot Marinescu împreună cu soția Anda Caropol. O obișnuită a acestei plaje de nudism era Sanda Toma. La un moment dat a venit și Vasilica Tastaman împreună cu fiul Călin, băiatul lui Emmerich Jenei, fotbalistul și apoi antrenorul. Vasilica Tastaman voia și ea să facă nudism, dar fiul de vreo 9-10 ani trăgea de costum să rămână pe ea. Și atunci Sanda Toma intervenea și-i spunea: las-o măi Căline și pe mama să facă nudism. Iar Vasilica Tastaman spunea și ea: uite, mă bronzez, o să fiu o domniță moldoveancă bronzată, cum nu se întâmpla pe vremea lui Ștefan cel Mare. Juca atunci în filmul Frații Jderi.