Politicianul kitsch

Aristotel

Joia este ziua revistelor. Apar atunci la chioșc, încă? Atât România literară cât și Dilema.

Cum se și numește, din revista România literară aflu informații despre literatură. Mircea Mihăieș continuă cu biografia Virginiei Woolf și al grupului de la Bloomsbury.  Facem o vizită prin casa Kafka, ni se amintește Robert Musil. Este evocat Păstorel și epigramele lui. Se reevaluează un poet important Leonid Dimov. 

Dar din Dilema am împrumutat titlul postării de azi Politicianul. Kitschul l-am găsit în într-un articol al Stelei Giurgeanu. 

Dosarul Politicianul dezbate problema cu politicienii. Vrem nu vrem suntem zoon politikon cum denumea oamenii Aristotel, adică animale politice. La noi politicienii au avut parte de nemuritoare portrete în opera lui Caragiale. După aproape de jumătatea de veac comunistă în care politicienii erau kitsch comunist, la începutul lui 1990 am redescoperit politicienii lui Caragiale, pe Cațavenci, pe Trahanachi, pe Dandanachi, dar și noii Pristanda. Politicianul român seamănă izbitor cu personajele lui Caragiale. Doar puțini nu au caracterul acestora și de aceea sunt cam toți kitsch.

Dacă ne uităm însă la președinții noștri, începând, de ce nu cu Ceaușescu, care își procurase un buzdugan prezidențial era de un kitsch care l-a determinat pe Salvador Dali să-l felicite. Dar nu că era un kitsch Ceaușescu era detestat, ci pentru că și-a bătut joc de noi, ne-a înfometat, ne-a înghețat, mințind că trăim în cea mai bună dintre lumi. 

A urmat după prăbușirea comunismului tot un politruc comunist, Ion Iliescu. A debutat monstruos, cu teroriștii, care au dus la mulți morți fără vină și rost. Au urmat monstruoasele mineriade. Uite că acum minerii de atunci plătesc acum la recalcularea pensiilor. Iliescu, cum îl descrie Cristian Vasile tot în Dilema s-a adaptat și în ultimul lui mandat, am intrat în NATO. 

A urmat intermezzoul Emil Constantinescu. Mulți proști și fraieri rețin declarația lui că a fost învins de securitate. Dar uită că Emil Constantinescu a îndreptat ferm România spre Vest, că a creat condițiile aderării la Uniunea Europeană și NATO. După ultimul Iliescu a urmat președintele kitsch cu adevărat Băsescu, nici nu mai vreau să argumentez de ce, doar că a resuscitat periculos securitatea, de care a fost legat în trecut. După cei 10 ani de Băsescu a urmat în Iohannis. Iarăși deontologii rețin doar că a readus la guvernare PSD și că i-a scos useriști. Un prieten s-a supărat pe PNL și a virat la USR. Îmi povestește acum ce șoc a avut. A găsit la acest partid niște veleitari tâmpiți și în afara realității. Comparativ, cei de la PNL sunt de zece ori mai buni!

Ne întrebăm de ce a scăzut calitatea politicienilor noștri, comparativ cu începuturile din 90. Dar fenomenul nu este doar resimțit la noi, ci este peste tot. 

Rusia a produs doi democrați în anii 90, pe Gorbaciov și Ielțîn ca să ajungă azi sub ciubota kaghebistă a unui kitsch de Stalin, pe dementul de Putin. Dacă până la agresiunea împotriva Ucrainei, Europa și lumea nu-și punea problema înarmării, acum ne aflăm într-o cursă nebunească a înarmărilor. Ca să cucerească câțiva km pătrați de Donbass, Putin și-a sacrificat soldați și tehnică militară, dar s-a trezit cu cucerirea unui teritoriu important din Rusia în Kursk. 

Dacă ne uităm în SUA, Donald Trump este cel mai kitsch produs de politica americană. Nu mai sunt politicieni de calibrul lui Reagan să zicem. Alin Fumurescu analizând în Dilema Convenția Națională Democrată și evoca spusele unui republican anti-Trump."Dă Doamne să fie o prefăcută! (fraud)". Și Kamala Harris chiar a fost o prefăcută, la fel și Tim Walz care s-au prezentat ca niște centriști democrați, care susțin ferm Israelul și sprijină la fel de ferm Ucraina, fără niciun exces stângist, cu drepturile minorităților, probleme de gen, etc.

Revenind la noi, acum se pune acut problema viitorului președinte. Dar nu este o tragedie. După epoca Iohannis, putem constata că președintele are anumite responsabilități importante, doar la numirea guvernului și a primului ministru, a conducerii politicii externe și a apărării. Și de aceste lucruri s-a achitat, cum trebuie, nu ca băgărețul de Băsescu. Acum avem de ales între niște politicieni kitsch, precum Ciolacu cu covrigii și Ciucă cu tancul. Ambii sunt extrem de kitsch din punct de vedere politic. Ciolacu cu un trecut foarte dubios, iar Ciucă lipsit complet de carismă. Cei mai kitsch candidați sunt de departe George Simion și mahalagoiaca Șoșoacă. Rămân Lasconi, care trebuie să parvină de la primăriță de Câmpulung Muscel la cel de lider național și Mircea Geoană, vorbitorul fluent de engleză, condiție sine qua non pentru un președinte în contact cu UE și NATO, dar mai ales cu America. 

De ce este slabă calitatea politicienilor? În primul rând deficitul de educație la unii, surprinzător și la lideri USR! Cred că la noi crema a plecat la studii afară și nu mai este tentată să revină. La fel și în Occident, tinerii dotați se ocupă de afaceri, sau cercetare și nu mai sunt tentați de politică. Cu toate acestea, primii miniștri Marii Britanii sunt absolvenți de Oxford, sau Cambridge, sau în Franța de ENA. Dar le lipsește vizionarismul și tăria ideilor, poate doar Macron apre a le avea. Bune portrete de politicieni le face Cristian Preda, dar când își exprimă preferințele de oameni politici români, aceștiaa sunt cei pe care eu îi resping și detest. 

Vorbind de kitsch Adina Popescu dezbate o întâmplare petrecută pe litoral, la Eforie, unde s-a încins o horă a turiștilor în costume de baie. Dacă hora era potrivită la horele din  satele copilăriei, sau acum pe la nunți, ce caută acest kitsch pe plajă? Este o nostalgie kitsch cu care este umplut FB, de cât de bine era pe vremea lui Ceaușescu și cum ne-au furat acum  țara străinii. Aici este o evidentă contradicție de idei. Cel mai bine funcționează azi întreprinderile privatizate cu capital străin! Privind în urmă politicienii din anii 90 păreau mai ca lumea, dar managerii, directorii de atunci au îngropat industria românească, din nepricepere, prostie, răutate și lăcomie. Acum sunt politicieni de proastă calitate, dar noii manageri au învățat lecția capitalistă.  Toți cei care aprobă prostii notalgice sunt resentimentarii, puși la muncă afară și aici, pensionarii care la muncă nu făceau mai nimic și furau de la întreprindere. Ei imaginează o lume care nu a existat niciodată. Sunt cei care ne-au făcut-o cadou la paralamentul UE pe Șoșoacă!

Oricum, țara arată mult mai bine ca acum 30 de ani, cum îmi mărturisește un prieten, plecat și el acum 30 de ani în America.

Am urmărit aseară 29 august un concert care deschide stagiunea de toamnă a Filarmonicii Pitești, numit Hollywood la Pitești. A fost un spectacol plăcut susținut de orchestra Filarmonicii Pitești condusă de Tibi Oprea și soliști vocali și dansatori. Doar sonorizarea a fost proastă!

Vine toamna, mai plouă, dar încă este cald!

Pensii, politică, minciuni

Din punctul meu de vedere cel mai important eveniment al săptămânii este recalcularea pensiilor. Cu surle și tobe premierul Ciolacu anunța că această recalculare va duce la creșterea pensiilor cu 40% cumulat cu indexarea din ianuarie. Dar socoteala de acasă nu se potrivește cu cea din târg. Circa 800000 de pensionari, adică cam 20% din pensionari se trezesc cu pensii recalculate în minus. Se invocă anumite chestiuni de contributivitate. Ei bine, cei cu pensii speciale, magistrați, polițiști, militari nu sunt afectați de aceste criterii. Este clară realitatea unor noi privilegiați. Poate că doar militarii care au fost în teatre de război să binemerite aceste avantaje, dar ăilalți NU! Sunt afectați cei care au lucrat în condiții grele și de risc în muncă ridicat. Deoarece toate activitățile respective erau la stat în vremea comunismului și în mare parte au rămas la întreprinderi de stat, s-au stabilit grupe de muncă care erau clasificate conform gradului de risc. Acum în condițiile activităților în întreprinderi private aceste clasificări nu mai au rost, pentru că angajatorul stabilește salariul. Dar legea pensiilor după care se face recalcularea trebuie să țină cont de grupele de muncă. Așa se trezesc mulți pensionari că ani de zile pensiile lor nu se vor mai indexa, iar inflația roade din pensii. Un factor negativ care  a contribuit este și punerea pe acest post ministerial de mare răspundere a unei individe extrem de incompetente, de aici, din Argeș: Simona Bucura Oprescu. Această doamnă a făcut carieră ca nepoată a baronului local Nicolescu. Este posesoarea a o grămadă de masterate și doctorate la fel precum soțul Oprescu, un alt tip detestabil. Am aflat că Simona Bucura Oprescu și-a șters din CV niște masterate, ca să nu declanșeze dubii și investigații, dar și-a păstrat studiile la Academia de Apărare unde toți parlamentarii își completează studiile. Cred că aceste recalculării în minus vor afecta procentele PSD. și ale lui Ciolacu, pentru că aceste recalculări afectează în primul masa votanților PSD, unde pensionarii au o mare pondere. Și așa minciuna creșterii pensiilor se repercutează negativ asupra lui Ciolacu. Dacă era mai prudent, amâna această recalculare, dar a decis această măsură în ideea că în septembrie urmau să aibă loc alegerile prezidențiale. Nu mai au loc, dar efectele recalculării se vor simții și-l vor afecta pe Ciolacu.

În finalul săptămânii trecute a avut loc congresul PSD, care l-a reconfirmat ca președinte al acestui partid pe Marcel Ciolacu și garnitura nouă de conducere, din care lipsește semnificativ Gabriela Firea. Evenimente din acest an au dus la prăbușire politică a acestei doamne. Ducă-se! Ciolacu are ceva din viclenia lui Ceaușescu! În congres caii de bătaie ai pesediștilor au fost liberalii, ostașul Ciucă și Iohannis. Nu a lipsit nici Băsescu, Apropo de el, o reclamă la bere are protagonist un actor care seamănă izbitor cu fostul președinte. Asta este moștenirea lui, o reclamă unde dacă a turnat, a și băut! Înjurăturile pesediștilor au trezit reacții vehemente la liberali. Sighiartău și Cozma cer eliminarea PSD de la guvernare. Paradoxul este că se poate încă, cu USR și UDMR. Totuși pesedeii și-au dat seama că au sărit calul și Romașcanu încearcă să o dreagă. Toți jurnaliștii afiliați USR deplâng aducerea PSD la guvernare, dar toți uită că principalul vinovat a fost USR, cu ieșirea intempestivă a USR de la guvernare. Atunci în 2021, dacă nu plecau, USR poate era azi într-o poziție mai bună. Au reușit să elimine pe Cîțu, un exponent liberal adevărat și au dus la apropierea celor două partide PSD și PNL, cum se lamentează azi Crin Antonescu. Sunt și erorile de negociere ale lui Cîțu, dar mai ales tâmpeniile lui Cioloș, Drulă, Ghinea și Moșteanu. O doamnă jurnalistă face tot felul de considerații fără să țină cont de realitatea cifrelor electorale. Tot se bate șaua că PNL ar fi fost salvată prin listele comune de la Europarlamentare. Realitatea cifrelor arată că dacă candidau separat, rezultatele ar fi fost mult mai bune. PSD a luat la locale în jur de 35 % și PN cam 30%. La Europarlamentare lista comună a fost sub 50%! Văd că realitatea unor sondaje o silesc pe această jurnalistă să conceadă că Ciucă are șanse la turul 2. Ciucă este probabil cel mai puțin carismatic candidat. După mine, cel mai potrivit de președinte ar fi până la urmă Geoană, care vorbește cel mai bine englezește, absolut necesar la negocieri cub aliatul strategic SUA. 

Și că am discutat de SUA, la sfârșitul săptămânii trecute a fost și Convenția Națională Democrată, care a confirmat-o pe Kamala Harris, candidatul prezidențial. Este acum împreună cu Tim Walz, un moderat de centru. Sunt speranțe că Harris poate să-l învingă pe Trump. Trump și-a bazat toată campania pe faptul că Biden este un boșorog, acum el este boșorogul! Aștept cu nerăbdare dezbaterea Harris Trump. Ce o să zică Trump, care o face pe Harris nebună și că râde mult?

După cum se vede în politică sunt o grămadă de minciuni, și prezumții nedovedite.

Probleme cu limba română și românii

În deschiderea blogului am să remarc două eseuri extrem de interesante dedicate geniului nostru tutelar I.L. Caragiale, aflate în România literară nr. 35. Despre ce este vorba?

Primul eseu intitulat Conspirațiile domnului I.L. Caragiale aparține lui Gelu Negrea. Subiectul este topografia Bucureștiului oglindită în piesa O noapte furtunoasă. Dacă străzile de la Union până la casa lui Jupân Dumitrache Titircă zis Inimă rea ne sunt cunoscute, în schimb Caragiale inventează străzile la întretăierea cărora se află reședința lui Dumitrache. Este vorba de Marcu Aoleriu și Catilina. Dacă prima stradă este numele stâlcit al filosofului și împăratului Marc Aureliu și are doar funcție comică, rezonând cu aoleu, în schimb numele Catilina are o semnificație mai complicată. Catilina a fost un conspirator roman din vremea lui Cicero și a fost dat de gol prin discursurile acestuia, numite Catilinare. În piesă se desfășoară două conspirații paralele: cea a Vetei și a lui Chiriac și cea a Ziței și a publicistului și studinte în drept Re Vent. Cel care facilitează aceste conspirații amoroase este de băiatul de suflet Simion. Jupân Dumitrache ține la onoarea lui de familist, dar eu suspectez că de fapt el bănuie ceva despre legătura dintre Veta și Chiriac, însă se face că nu vede, acceptând că legătura de gât din patul Vetei este a lui Chiriac.

Al doilea eseu D'ale carnavalului și muzica de operă aparține Anei-Stanca Tăbărasi-Hoffman. Aici aflăm de dragostea absolută pentru muzică și operă a lui Caragiale. Astfel personajul principal al piesei este tot un bărbier Chiriac, dar mai ales calfa lui Iordache.  Ca în operele Bărbierul din Sevilla  de Rossini și Nunta lui Figaro de Mozart. 

Aceste două eseuri merită citite pentru că descoperim un alt Caragiale, mult mai rafinat intelectual.

De fapt subiectul principal al acestui blog este este un articol al lui Dan Ungureanu publicat în contributors. ro. Dan Ungureanu este filolog și el se ocupă de limba română și în paralele de evoluția poporului român. Ungureanu spune un adevăr, am fost leneși la scris și informațiile despre noi și începuturile românismului sunt precare. Păi, dacă am ajuns să fondăm principatele române târziu, ca să avem o cancelarie domnească, asta este realitatea. Vecinii, bulgari la sud, și unguri la nord vest au format statalități înaintea noastră. Inclusiv teritoriile de azi al României a fost sub stăpânirea țaratului bulgar, până când acesta s-a prăbușit sub loviturile regatului maghiar și al Imperiului Bizantin. În acea perioadă anii 700 - 1000 d. Cr. s-a consolidat limba stră-română. De aceea ea conține cuvinte slave, cultul este ortodox slav, influențat și mediat de stăpânii slavo bulgari. Ungureanu (numele îl trădează! hahahaha) merge pe linia aberațiilor lui Dan Alexe. Adică noi românii suntem exclusiv veniți din sudul Dunării. Aceste sunt contrazise de faptul că românii din Transilvania au rămas la cultul ortodox, după venirea ungurilor. Dacă teoria asta ci iz roesslerian ar fi adevărată, românii din Ardeal ar fi aderat la catolicismul îmbrățișat de unguri. Tradiția istorică de formare a principatelor române spune că au fost descălecătorii veniți din Transilvania. Mircea cel Bătrân avea fiefuri în Ardeal, ducatele Amlașului (Mărginimea Sibiului-Săliște) și Făgărașului, iar Ștefan cel Mare Cicei și Cetatea de baltă. Toate argumentele pe care se bazează Ungureanu sunt de ordin filologic, prezența articolului hotărât la finalul substantivului, ca în slavă și în albaneza care se înrudește cu substratul geto dac. Cert este că ne-am creștinat înainte de 300 d. Cr. și că Bizanțul avea o episcopie la Vicina pe Dunăre să întrețină legătura cu creștinismul bizantin al românilor înainte de sosirea slavilor. Alt argument al lui Ungureanu ar fi că limba română este unitară, fără dialecte în spațiul României de azi. Are și nerușinarea Ungureanu să afirme că, noi cei de azi nu mai înțelegem ce vorbeau românii în trecut. Păi, ce ne facem cu cronicarii, cu Neculce cel care folosea limba populară, nu cea sofisticată și greoaie a lui Miron Costin sau Dimitrie Cantemir?

Dan Ungureanu bate câmpii periculos. Așa că mă întorc la Gheorghe Brătianu și cartea lui O enigma si un miracol istoric: poporul roman! Un extraordinar istoric, un erou al Marelui Război. Fiul primului ministru Ionel Brătianu, care a fost pe front în linia întâi, a fost rănit, dar a scăpat, ca să fie probabil cel mai important istoric la neamului românesc!

Mergând la cură la Ocna Sibiului m-am oprit și prin Sibiu, unde am profitat de târgul de carte din Piața Mare și am luat cu preț redus două cărți. Am lămurit și un fals de tip patriotism prostesc. Statuia lui Gheorghe Lazăr se află bine mersi în Piața Mare a Sibiului. Noua statuie care ar fi fost alungată din Sibiu și a ajuns la Avrig este de piatră și nu avea loc în Sibiu într-o zonă importantă. Așa că a ajuns la Avrig și este plasată exact în patrulaterul unde erau niște castani și cânta duminica fanfara sașilor cu pantaloni tirolezi. Gheorghe Lazăr, care s-a născut și a fost îngropat șa Avrig este fondatorul învățământului românesc și a celui Politehnic românesc al cărui alumnus sunt!

Am terminat la Avrig, în fine după o lungă perioadă romanul Libertate, de peste 600 de pagini al lui Jonathan Frenzen.

 

Un alt subiect pe care vreau să-l dezbat este legat de sport. Și iar m-a enervat Dan Udrea care ia apărarea postului ProTv, care transmite LASK Linz FCSB exclusiv pe live stream-ul  VOYO. Pătimașii fotbalului sunt toți furioși. Păi, Digisport transmite meciuri mult mai importante pe canalele sale și ProTv le face suporterilor o surpriză urâtă? Sunt în polemică și cu  amicul Iulian care ia partea ProTv. Udrea m-a mai enervat când insinua că am fi avut la Campionatul European arbitri părtinitori. S-o fi uitat la meciul România Nederlanden?

Am văzut finala Supercupei Europei unde a strălucit în special în repriza a doua Real Madrid contra Atalanta. Mbappe a dat și golla prima paraiție în tricoul lui Real. Mult mai enervant a fost meciul de la Mallorca unde Real nu a luat decât un punct, după un egal cu o echipa gazdă care s-a apărat foarte bine. 

Și în campionatul Angliei favoriții mei Liverpool au debutat cu un meci câștigat la Ipswich Town cu 2-0. Iar City a învins pe Chelsea cu 2-0.

Au început marile campionate, si ProTv transmite pe VOYO meciuri de doi bani!

Blogul anterior a avut multe dezbateri despre un subiect secundar, dar ce să-i faci așa e-n tenis, vorba lui Caragiu!

Kursk

 

Kursk este cunoscut pentru că în istoria celui De-al Doilea Război Mondial aici a avut loc cea mai mare bătălie de tancuri dintre URSS și Germania hitleristă, moment decisiv care a marcat evoluția războiului și înfrângerea lui Hitler.

Dar, iată că, spre surpriza tuturor și stupoarea lui Putin, Ucraina a invadat această regiune de frontieră și ocupă în prezent cam 1000 de km pătrați. Mă enervează suficiența jurnaliștilor care enunță 1000 de km fără să spună că e măsură de suprafață!

Atacul a fost o surpriză pentru apărarea rusă, au fost surprinși la cafea, au fugit, iar neînfricații ceceni s-au predat. Au fost și imagini cu convoaie de militari ruși veniți să blocheze invazia ucraineană și care au fost distruse de armata ucraineană. Acțiunea a fost pregătită în mare secret, surprinzându-i pe aliații occidentali, dar cel mai rău pe ruși. Este pentru prima oară când teritoriul Rusiei estre supus unei agresiuni externe de la cel De-al Doilea Război Mondial. Armata rusă era slab pregătită pentru acest atac, sunt mulți militari în termen, fără pregătirea adecvată. Între mijloacele de război sunt și tancuri germane Leopard ceea ce a atras furia că mașini germane calcă pământul sfânt al patriei sovietice, sau ruse, cum vreți. Reacția rusă la nivel înalt a fost stupidă și iresponsabilă. Păi, când au atacat Ucraina acum 2 ani jumate, Rusia era îndreptățiră, acum atacul în regiunea Kursk este un act terorist? Cel mai tare m-a surprins  atitudinea dictatorului Putin ce părea destul de relaxată. Asta îmi spune că individul este dus cu pluta, ori nu înțelege că și ei nu sunt inexpugnabili. Dilema pentru Occident este de ce a atacat teritoriul rusesc Ucraina? Cel mai probabil este acum situația simetrică din acest război cumplit. Ne retragem, dacă voi vă retrageți din Ucraina par a spune liderii ucraineni. 

Între timp tensiunile din Orientul Mijlociu se ascut. Iranul amenință că va ataca și distruge Israelul. Iar este o stupizenie, Iranul crede că doar el atacă și Israelul combinat cu forțele SUA din zonă nu vor replica. Mi-e teamă că acest atac prezumtiv va avea efecte devastatoare în Iran, care își poate vedea distruse capacități militare importante.

În plan intern se amplifică disputele dintre PSD și PNL, aflate la guvernare în coaliție. Motivul este clar, cine va ajunge președinte. PSD insistă ca Ciolacu să fie fie candidatul prezidențial, în pofida faptului că Geoană ar putea fi mai potrivit. Mă surprinde că unii analiști tot insistă că Geoană va culege electori din partea de centru dreapta, dar omit că Geoană este de fapt pesedist și poate agăța multe voturi din această zonă. La liberali Ciucă este obiectul miștocărelilor privind cartea care urmează să apară, o fi scris-o? E păcat că Ciucă, care  are o carieră militară onorabilă care l-a dus în cel mai înalt post din armată s-a băgat, sau mai bine zis a fost băgat în politică. Ciucă a sunat goarna concentrării dreptei, dar Lasconi are propriile ei planuri, sperând să crească procentul USR. La suveraniști caricaturile penibile Șoșoacă și Simion au concedat să se unească, dar s-au certat că au chemat să-i despartă poliția. Ce mă surprinde este că analiștii păreriști vorbesc doar de sondaje care dau pe Ciucă pe locul cinci la favoriți. Nu se prea vorbește de sondajele Curs care dau ordinea care reflectă rezultatele partidelor la locale, PSD 35%, PNL 30%. Să vedem ce or să zică votanții la începutul iernii?

Despre nenorocirile de la Spitalul Sf. Pantelimon nu mă exprim. Oricum ce mi se pare absolut excesiv, este că justiția românească aici acționează precum călăii medievali, și nu prea țin cont de opiniile experților medicali. Jurnaliștii s-au transformat și ei în niște călăi. Să dea Dumnezeu să nu aibă probleme medicale! 

La sport s-a terminat și epopeea medaliei de bronz la gimnastică sol. TAS a decis că medalia revine lui Bărbosu și a respins demersurile americane. Mai corect ar fi fost ca toate trei: Chiles, Voinea și Bărbosu să fi obținut bronzul.

Aseară FCSB a ieșit rușinos din preliminariile UEFA Champions League, a luat bătaie acasă de la Sparta Praga. Principalul vinovat al acestei echipe cu jucători valoroși este patronul tâmpit și fudul. 

În SUA rămâne cam am mai spus, Trump se duce la fund și sper să nu mai auzim de acest mizerabil după alegerile din noiembrie. 

Phoenix - Nicu Covaci

Acest text îl dedic lui Nicu Covaci, fondatorul trupei de muzică rock Phoenix. Nicu Covaci ne-a părăsit zilele acestea. Fără el nu știu dacă Phoenix va mai renaște din propria cenușă. Eu am crescut odată cu Phoenix, Covaci avea 77 de ani, Baniciu are 75, Ioji Kappl are 74, Moni Bordeianu era cu un an mai mare, s-a prăpădit la începutul acestui an. Prima oară am auzit de ei, în 1966, eram într-a X-a și am citit un articol devastator în Scînteia Tineretului (sic!). Era criticată formația cu pantaloni strâmți și soioși (din Vremuri). Cel mai rău era numele formației. Sfinții! Ei bine, și-au schimbat numele în Phoenix și au ajuns să fie difuzați la Radio cu piesa Vremuri (Hei Tramvai), care a apărut pe disc, pe care l-am cumpărat în vara lui 67, fără să am pick-up! Apoi student în anul I, în toamna lui 67, au concertat, probabil prima oară în București, la Casa Studenților. Entuziasmul era enorm, eram la balcon și credeam că mă voi prăbuși cu el de tropăituri. I-am ascultat și văzut apoi la Festivalul Club A din 1969. Îi ascultasem vatra 1969, venit de la Costinești, o noapte la barul Litoral din Eforie Nord. Dimineața s-au întâlnit cu cei de la Sideral, care cântau și ei acolo. Ultim oară i-am urmărit de Crăciunul lui 1976, la Polivalentă, când a fost o scenă ce  mi-a amintit de  Blow Up. Lui Ioji Kappl  i s-a desprins o mânecă și a început să tragă de ea să o rupă. Cred că plecarea lor a fost o greșeală, dar dragostea de libertate a fost mai mare. Autoritățile se pare că-i urau în asemenea hal că le-au interzis să plece în turnee afară. În Germania au avut insucces, nu se potriveau cu stilul disco easy al vremurilor. Reveniți în România după 90, au avut un succes enorm, dar au început ciondănelile cu Nicu, care avea un caracter dificil. Covaci ne-a părăsit, Dumnezeu să-l ierte!

E ultima zi de Olimpiadă, la Paris e finalul! România a avut o prestație onorabilă. Anumite sporturi le-am uitat, parcă? Ama avut surpriza plăcută ieri ca TAS a decis că Ana Bărbosu primește Bronzul la sol, pentru că contestația echipei SUA a fost după timpul oficial. E o victorie a dreptății. La infrastructura deficitară sportivă este un miracol că am luat trei medalii de aur! Am văzut momente interesante, SUA a a câștigat aseară a 5-a oară consecutiv titlul olimpic la baschet. Nicio surpriză nu a fost că Spania câștigă titlul de campioană olimpică împotriva Franței, cu mulți jucători de la La Macia - Academia de fotbal Barcelona. Nu este o surpriză, Spania este campioană europeană și cred că este cea mai bună echipă de fotbal din lume.

În politica internă se face mare caz de cartea pe care o tot scrie Ciucă. Se tot fac pronosticuri, cine va foi în turul 2, Ciolacu, sau Geoană pe stânga, Ciucă sau Lasconi pe dreapta? Ciucă este lipsit de carismă, dar vrea să adune dreapta în spatele lui, Lasconi a preluat un partid în derivă.

În America Kamala Harris a ajuns o certitudine, Trump este în corzi, are probleme și cu memoria, e pe urmele lu Biden!

Ucraina a atacat Rusia în zona Kursk, provocând mari pierderi rușilor și Putin e și el în corzi, un convoi de suport al trupelor a fost complet distrus. Deci și Rusia poate fi lovită pe propriul teritoriu!

P.S.

Am văzut cele două filme dedicate lui Phoenix: Phoenix Har/Jar și Phoenix: Povestea. Primul a fost dedicat de fapt disputelor dintre membrii vechi ai formației care au și fugit din România. Cel mia pornit era Ioji Kappl, care cred că este jumate ungur, jumate neamț. Celălalt film este povestea formației, sunt multe secvențe filmate din perioada 65-71, perioada rock și apoi 71-77, perioada etno rock. Sunt și filmări ale lui Dan Chișu din Germania, la Osnabruck,  unde au stat între 77-89. Apoi este evocată și perioada din 90 până acum. Filmul nu mi-a plăcut că avea perioade lirice parazite. Este însă interesant că poți vedea că adolescenții din 65 la vârstnicii cu părul alb din anii 2020! Eu îmi dau seama că mă  simt mai atașat de prima perioadă, cea cu Vremuri, Canarul, etc, cu Moni Bordeianu solist vocal. 

Bulai și Pieleanu, despre etică

Mediul universitar românesc este zguduit de această variantă românească a # metoo! Profesori de la SNSPA care, profitând de statutul lor cereau servicii sexuale de la studente. Asta se întâmpla la SNSPA, Școala de Studii Politice și Administrative. Pare că a apărut pe scheletul defunctei academii Ștefan Gheorghiu? Este frecventată de tinere care doresc să facă o carieră în jurnalism, dar și în politică și administrație. Și cu ce erau servite? Cu avansuri de la doi prădători sexuali. Pe Alfred Bulai și pe Marius Pieleanu îi știu de la televizor. Ambii aveau comentarii nesărate, partizane care mă enervau sau mă scoteau din sărite. Pieleanu are și o societate de sondare a opiniei publice unde face sondaje de manipulare, mai tot timpul favorabile PSD. Am fost și eu universitar, dar nu mi-a trecut prin cap să fac avansuri cu tentă sexuală la tinerele studente. Îmi amintesc că unui profesor de al meu, foarte bun de altfel, îi cădea cu tronc câte o studentă. Și o lua de nevastă! Tot mediul universitar este în alertă, inclusiv Ministerul Învățământului și cred că este bine. În jocul dezvăluirilor a apărut și Mihaela Miroiu, vajnică militantă pentru drepturile femeilor, care și-a trădat menirea, sfătuind-o pe o studentă să nu facă scandal pentru avansurile acestor gunoaie umane. Este dezgustător să profiți de statutul tău pentru a avea beneficii pe drum de seară, la pat. Mă bucur pe de altă parte că nu le voi mai vedea mutrele murdărind televizorul, sper că măcar posturile la care mă uit să nu-i invite.

Un mare tapaj s-a făcut pe întâlnirea informală determinată de ziua de naștere a lui Marius Tucă. Erau acolo Marcel Ciolacu, față în față cu Mircea Geoană și soția Mihaela, dar și Victor Ponta. Erau doi foști șefi ai PSD, azi nemaifiind membri și actualul mahăr al PSD. Ponta fiind întrebat, nu a devoalat ce s-a discutat, mărturisind că a fost și politică la mijloc. Este demult clar că Ciolacu se teme de candidatura prezidențială, dar nu l-ar vrea pe Geoană. Au fost și reacții de la alți lideri de partid. Elena Lasconi ca de obicei plină de tupeu și-a dat cu părerea de când este candidata prezidențială a USR. Mai bine nu-și dădea, că a primit o replică dură de la Ponta. Pe de altă parte Ciucă în căutarea unei coagulări a dreptei românești a lansat o chemare a strângerii acestor forțe, cu reacția cam condescendentă a Elenei Lasconi. Dar și a lui Tudose, nervos că dreapta vrea o confruntare cu PSD. Pe de altă parte mă miră cum sunt jurnaliști care dau crezare unui sondaj manipulator privind candidații cu cea mai mare șansă la turul doi, acolo se vor confrunta cel mai probabil candidații PSD și PNL. După europarlamentare și locale cele două partide au cam 35% PSD și 30% PNL, iar celelalte partide au cu unu în față sau chiar sub unu!

Popovici a mai câștigat la mare luptă și bronzul de la suta de metri, cu o sutime de secundă sub argintul australianului Chalmers și o sutime peste locul patru! Și-a făcut pe deplin datoria, completată de canotorii care au luat aur prin Cornea și Enache și arginturi și bronzuri care duce România pe un onorant loc 11. Dar vine atletismul și aici nu mai avem nimic! În acest sens a ridicat problema sportului românesc și proaspătul medaliat Popovici și bine face. Unde sunt campionatele școlare ale liceelor care dădeau mari handbaliști, voleibaliști și baschetbaliști? Se mai duc tineri la tenis, de când cu Țiriac și Năstase, care au produs pe Halep și pe Cîrstea.

S-au calificat mai departe la fotbal FCSB la UEFA Champions League, Corvinul a căzut în Conference League alături de CFR Cluj. Să-i vedem cât  mai departe! Un fotbalist talentat, Ștefănescu, venit la FCSB a ajuns o umbră din cauza patronului Becali, tâmpit, fudul și paranoic. 

Joi seara  de la 8 am avut parte de un concert de tangouri interpretate de argentinianca Analia Selis acompaniată la pian de Ștefan Doniga. A fost o seră plăcută!

Aflu cu tristețea plecarea dintre noi a lui Nicu Covaci, fondatorul formației Phoenix. De Phoenix este legată adolescența și prima tinerețe. Am aflat de ei când se chemau Sfinții și erau victimele atacului ideologic din Scînteia Tineretului. Eram atât de entuziasmat de Phoenix că am cumpărat discul Vremuri fără să am pick up. Am fost martor la primul lor concert din București din toamna lui 1967 la Casa Studenților. Era așa de mare entuziasm că mă temeam că balconul se va prăbuși cu noi. I-am ascultat la barul Litoral de la Eforie Nord o noapte întreagă, i-am ascultat la Festivalul Pop Rock Club A din 1969 la Casa Studenților și am fost martor la unul din ultimele lor concerte de Crăciunul 1976. Păcat că au plecat atunci în 1977. Erau în culmea succesului, detestați de autorități. Întoarcerea lor a fost mirabilă în 1990. Mi-a plăcut foarte mult vocea lui Moni Bordeianu, primul lor vocalist, plecat și el ca și Florin Dumitru, baterist la Mondial, dar trecut și pe la Phoenix. Ce legendă a fost Phoenix!

Continuă Olimpiada, să vedem ce mai facem?