sâmbătă, 21 ianuarie 2017

In memoriam Romulus Rusan

Luat cu alte treburi am tot întârziat să scriu despre Romulus Rusan. Acesta s-astins la începutul lunii decembrie a anului trecut.
Romulus Rusan este pentru mine unul dintre puţinii care au scris cărţi de reportaje despre Statele Unite ale Americii pe la începutul anilor 70.

Îmi stăruie în memorie prima carete despre SUA a lui Ioan Grigorescu, Cocteil Babilon, descriind New York-ul de la jumătatea anilor 60 şi povestea călătoriile cu autobuzul a lui Rusan numită America Ogarului Cenuşiu. Romulus Rusan a fost la un stagiu american alături de mult mai cunoscuta sa soţie, Ana Blandiana la Universitatea Iowa. Cu acest prilej au făcut o seri de călătorii prin Mid West folosind cursele de autobuz ale faimoasei firme  Greyhound, de unde şi titlul volumului.
Acea Americă mirifică descrisă de Rusan am putut-o şi eu vedea de abia în 1995 cu ocazia primului meu stagiu din SUA la Argonne National Laboratory , lângă Chicago.

Atunci am avut o săptămână de excursii prin Mid West la câteva universităţi dotate cu reactoare de cercetări, ajungând şi la Springfield, unde este înmormântat Lincoln, la Universitate Urbana Champaign Illinois şi la Columbus, Universitatea Missouri. Am trect într-un week end şi prin Hannibal, locul naşterii lui Mark Twain. Toată această excursie am făcut-o tot cu autobuzul, precum familia Ana Blandiana Romulus Rusan.

Greyhound este mijlocul de transport favorit al eroului meu preferat, Jack Reacher al scriitorului Lee Child, ajuns şi erou de filme.

În primul număr din 2017 al României Literare am citit câteva articole despre scriitor. S-a năsut în 1935, într-o familie  nepotrivită şi ajungând la maturitate o un moment nepotrivit la începutul anilor 50. 
A reuşit să devină inginer, după care a ales profesiunea de scriitor. A scris reportaje, povestiri, romane. 

Cel mai important lucru pe care Romulus Rusan l-a realizat alături de soţia sa Ana Blandiana este Memorialul de la Sighet dedicat victimelor terorii comuniste. Pentru acest lucru el rămâne în memoria românilor  ca un mare patriot şi om cu dragoste de ţară.
Acest proiect pornit în primii ani ai lui 1990 a întâmpinat evident o grămadă de piedici, dar au reuşit să-l ducă al bun sfârşit, devenind un loc de meditaţie şi rememorare şi singurul muzeu al terorii comuniste din România


Să nu uităm oameni ca el!


3 comentarii:

  1. o calatorie cu RATA americana (Greyhound) este intr-adevar o experienta unica iar cartea lui RR m-a marcat semnificativ la vremea respectiva ...

    RăspundețiȘtergere
  2. Da, un om special.
    Ne lipsesc oameni ca el.

    RăspundețiȘtergere