Jurnalul de joi 4 mai

Chiar dacă pare anacronic, după ce am făcut o postare cu evenimente care au succedat acestei date, nu pierd ocazia să scriu şi despre ziua de joi. Este dedicată deplasării la Bucureşti la curs, la Politehnică.

Pe drum am citit Dilema veche, aruncând doar din când în când priviri la peisajul de afară. Câmpurile sunt verzi şi îngrijite, iar gunoaiele iernii parcă s-au ascuns. 

Prima surpriză pe care am avut-o a fost că urcând să iau tramvaiul 1 spre AFI la podul Basarab să văd că ambele scări rulante mergeau! Doar liftul din dreapta era blocat, dar parcă era mai curat ca de obicei. M-am bucurat foarte tare şi-mi închipui că acest eveniment se datorează şi faptului că am trimis un video clip la Digi24 privind starea jalnică la care a ajuns acest punct de transfer. Ceea ce se întâmplă confirmă oftaturile lui Noica privind nemernicia românească! Avem un fel iresponsabil de  a trata lucrurile, de a le face să meargă prost şi nu bine. Dacă ne uită în jur vedem că lucrurile solide, urmele de civilizaţie, în special din Transilvania aparţin conlocuitorilor germani şi unguri. Inclusiv târguri din Moldova, Baia, din Valahia, Câmpulung şi Râmnicu Vâlcea au fost fondate de germani, cavalerii teutoni şi saşii. Probabil că cei care au construit aceste cetăţi şi palate erau români, dar cei care le-au comandat şi au fost şefii coordonatori nu erau compatrioţi noştri!

Pe 4 mai a fost prima zi de vară în Bucureşti cu clima aia potopitoare, năduşeşti şi cămaşa se lipeşte pe tine. De fapt am constatat că am uitat de vremea asta înăbuşitoare şi plină de praf a oraşelor de câmpie. M-am născut în Ploieşti şi am studiat şi nmuncit 7 ani în Bucureşti, dar de 43 de ani locuiesc la Piteşti care are o climă mult mai acceptabilă, verile nu sunt atât de excesive ca în Bucureşti.

Am flanat prin oraş şi am reuşit să cumpăr şi Dumnezeu s-a născut în exil a lui Vintilă Horia.

În final am luat metroul spre nepotul Vlad. Locuieşte într-un bloc nou de apartamente în margine de Bucureşti, în Titan. De fapt majoritatea bucureştenilor locuiesc în periferii, dar eu sunt bucureştean de centru. Am locuit şi eu o vreme în Drumul Taberei, dar Titan îmi pare mai înverzit, mai umanizat. Este adevărat că pe strada ce duce spre casa lui Vlad are pe o parte blocuri vechi de 4 etaje şi pe cealaltă parte case obişnuite şi mici ateliere şi afaceri de familie. Apartamentul lui Vlad este tipul modern contemporan cu un dormitor şi un open space care include bucătăria şi living room-ul. Are un televizor imens tip smart care e şi lap top! Aşa că am văzut Celta Vigo versus Manchester United în condiţii optime.

Era foarte cald şi m-am trezit după două dimineaţa având o insomnie provocată şi de surescitarea că îmi voi revedea foştii colegi de liceu după 50 de ani! Noroc că romanul de spionaj de pe tabletă m-a relaxat şi am funcţionat normal în dimineaţa de 5 mai.