Ieri, joi 18 mai a
fost o zi splendidă. Luna Mai - Florar îşi merită numele,
chiar dacă nu este exact ca în Noaptea
de Mai a lui Macedonski, liliacul a înflorit demult. În schimb salcâmii
sunt plini de flori albe, măceşii au flori mici roz, sunt rudele sălbatice ale
trandafirului, câmpurile sunt un amestec de verde şi galben de la rapiţă, iar
acum au apărut puncte roşii, sunt macii înfloriţi.
Lectura mea de
dimineaţa este ca de obicei din Dilema veche.
Citesc cu plăcere
poveştile lui Valeriu Nicolae cu amintirile lui din ţigănie, chiar dacă este
doar pe jumătate, cea maternă.
Poveştile
universitare ale lui Cuţitaru sunt cu umor inept şi cam insipide.
Mai interesantă este
doamna Zafiu cu noul calc vorbit de la casetofoane, cu pe repede înainte care a devenit enervant în vorbirea
politicienilor şi a celor din reclame, a reclamagiilor!
Un simpatic dosar
despre brânză şi cultură, despre tendinţele reacţionar religioase privind
familia, despre tată scrie frumos şi trist Selma Iusuf.
La Starbucks
mă revăd cu Cornel, amicul din studenţie şi evocăm cu nostalgie tinereţile
noastre, când fetele purtau încă doar rochii şi fuste. Ne-am lăsat amândoi de
fumat în schimb Valeriu, prietenul newyorkez a devenit fumător! Stresul,
posibil?
La Politehnică susţin
ultimul curs, iar pentru săptămâna viitoare voi discuta probleme şi despre tema
de casă.
Trenul este plin,
abundă de studenţi care revin acasă şi ajung la Piteşti la timp să merg la
Filarmonică.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu