Alegeri din Republica Moldova - n-au dansat decât o noapte

Ziua de 1 decembrie nu venea doar cu Ziua Naţională a României, dar şi cu alegerile parlamentare din Republica Moldova, adică bucata din Basarabia plus Transnistria desenată de Stalin în 1945, care azi alcătuiesc acest stat cu care împărtăşim o istorie şi o limbă comună.  

Miza era extrem de mare, sau Uniunea Europeană prin Tratatul de asociere cu UE, speranţa, prosperitatea, sau Rusia, crivăţul, sărăcia şi neputinţa!

Nu s-au făcut exit poll-uri pentru că rezultatele erau complet diferite de votul efectiv. A trecut ceva timp şi au apărut primele date privind numărătoarea voturilor. Am urmărit primele comentarii de la Digi24 până să apară rezultate din numărarea voturilor.  Târziu după 10 seara a rămas doar Realitatea tv unde se comenta în continuare situaţia votului din Moldova. Şi surpriză! Partidul din pol position era Partidul Socialist al lui Igor Dodon, foarte pro-rus şi visceral anti-românesc, şi pe locul doi Partidul Comunist al lui Voronin. La telefon a fost invitat Guşă patronul postului, care are pe post titulatura de consultant politic. Acesta a început să facă un comentariu  foarte sumbru al perspectivelor Moldovei dacă va fi condusă de reacţiunea pro-rusă, dar şi vulnerabilitatea României care este înconjurată de duşmani. Îi ţinea din studio hangul Alexandru Cumpănaşu. Acest părerist mă scoate din sărite tot timpul cu opiniile sale emfatice şi arogante.

Aroganţa sa s-a reconfirmat şi în situaţia în care la telefon a fost invitat Mihai Răzvan Ungureanu în calitatea sa de fost Ministru de Externe şi cunoscător al Estului post-sovietic. MRU a încercat să potolească fervoarea negativă în care se intrase spunând ca să se aibă răbdare că numărătoarea voturilor nu s-a încheiat. Cumpănaşu l-a apostrofat extrem de agresiv încât m-a închis televizorul.

MRU a avut dreptate!  Stângiştii moldoveni visceral anti-români n-au dansat decât o noapte parafrazând titlul unui film, la fel ca Geoană acum 5 ani. Pe la ora 4.00 m-a trezit şi am verificat, pe Hotnews trendurile se modificaseră. Dacă PSRM rămăsese primul, pe locul doi se situa PDLM, pe trei era PCM, pe patru PDM, şi pe cinci PLM. Final fericit! Moldova va păstra parcursul pro-european, cele trei partide PLDM, PDM, şi PLM au împreună majoritatea de 55 de mandate care le asigură formarea guvernului, dar care lasă în suspensie alegerea preşedintelui pentru care trebuie 61 de voturi în parlament.

Revenind la marile temeri ale lui Guşă & Cumpănaşu l-am auzit pe Emil Hurezeanu astă seară cum spunea că trebuie să avem o teamă sănătoasă faţă de manevrele şi diversiunile ruso-putiniste.

Ar trebui să analizăm şi situaţia vecinilor. Până una alta suntem legaţi de Ungaria şi Bulgaria de Tratatul Uniunii Europene, iar Serbia vrea să adere la UE. În Bulgaria este un guvern de dreapta mai puţin tentat de legăturile tradiţionale cu Rusia. În Ungaria este liderul problemă al UE, Viktor Orban. Tocmai Angela Merkel va face o vizită în Ungaria ca aceasta să cupleze la accentuarea sancţiunilor împotriva Rusiei putiniste. Nici ungurii nu ai sunt dispuşi să asculte adierile revizioniste care nu aduc prosperitate ci taxe precum cea pe internet. 

Pe de altă parte Ukraina a votat masiv cu Europa Occidentală şi ukrainienii şi-au reevaluat opiniile faţă de România care a susţinut parcursul său european, luând exemplul pozitiv al Poloniei, principalul avocat al Ukrainei în Occident.

Pe de altă parte revenind la Republica Moldova, că acest stat este în discuţie, nu  Basarabia din România Mare cum bine remarca Armand Goşu pentru că din acest stat face parte şi Transnistria. 

Ce mă intrigă în mod negativ este cum o ţară cu 85% etnici români sau moldoveni cum se intitulează unii au nostalgia imperiului asupritor moscovit? Am înţeles că în primă instanţă s-au numărat voturile din nordul Republicii Moldova unde sentimentul rusofil este mai pregnant. Votul moldovenilor moscoviţi a fost anihilat de votul moldovenilor din Vestul Europei. Este un blestem pentru basarabeni că, în comparaţie cu popoarele baltice nu exista un stat separat constituit care să conţină co-etnici cum este România? Aceasta este doar un magnet pentru cei cu simţire românească? A fost atât de eficientă propaganda sovietică făcând din România interbelică un stat asupritor, sau tratamentul rău al administraţiei româneşti din Basarabia care a trezit nemulţumiri? Toate împreună contribuie la acest sentiment visceral anti-românesc care trebuie să pună pe gânduri pe politicienii şi intelectualii români. 

Este clar că România trebuie să fie mai prezentă în Republica Moldova care să schimbe această mentalitate.