Jurnal de marți cu rapiță înflorită

Poză cu rapiță înflorită, făcută cu noul Huawei!

Da, azi am fost pe drumuri.

Pentru că suntem în săptămâna mare, programul s-a schimbat și am plecat la București să dau examen cu studenții de anul IV.

Pe drum cu maxi taxi frecam tableta și la un moment dat a apărut un articol cu Ludovic Orban. Individul din spatele meu a observat mutra liderului liberal și nu s-a abținut să comenteze că ăsta este Sică Mandolină care vrea să fie prim ministru. Și eu, enervat i-am replicat că da, mai bine el, că nu este hoț, și că măcar știe la mandolină. Sunt convins că individul pesedist a stricat aerul în confinatul spațiu al acestui mijloc de transport, unde mirosurile neplăcute exalate de cei care nu au reușit să descarce reziduurile acasă le dau drumul în publicul restrâns al acestui mijloc de transport.

Culmea că am avut timp să cumpăr cotidianul local Argeșul.

În zona culturală am citit a doua parte a interviului luat lui Stelian  Tănase cu care sunt cunoscut.

Însă m-a intrigat articolul așa zis istoric al lui Dan Zamfirescu, care m-a obligat la o replică pe site-ul ziarului, pe care o reproduc.

Am citit cu uimire acest articol. Că Dan Zamfirescu este liber să abereze privind istoria românilor cu Mircea cel Bătrân, și Eminescu îi zicea așa, nu cel Mare, este problema lui Zamfirescu.

Văd că-i contrazice pe toți, inclusiv pe Iorga, Giurescu, etc.
Dar să aibă absoluta nemernicie și ticăloșie să-i decreteze patrioți pe alde gangsterul bolșevic Dej, care a omorât în pușcării elita României Mari și pe moștenitorul agramat și paranoic Ceaușescu,care ne-a înfometat este aroganta maximă.

Ajuns în București m-am oprit la Starbucks să-mi iau cafeaua. Dezastru!

Dau să ies pe ușa grea a cafenelei și îmi aruncă cana de hârtie și îmi sare cafeaua. Înjur, blestem și dau să cobor pe zona unde se află gazon care-i stropit și alunec ca la patinaj pe gheață și-mi umplu de noroi jacheta și blugii și mai îmi sare niște cafea. Înjur din nou, nu-i semn bun!

Noroc că n-a fost așa. 

Ajung în sală, colega care conduce proiectul a adus foile cu subiectele de examen. Le distribui. Șefa de grupă are necazuri și ea, mașina ei a fost lovită de un imbecil și întârzie, s-a descurcat, a luat 10!

Am noroc cu colega care îmi corectează lucrările studenților pe care i-a coordonat.

Finalizez și trec notele studenților. Am noroc sunt doar câțiva care nu au venit la examen. Au luat note bune majoritatea dar sunt și uscături. 

Am avut și o discuție absolut curioasă. Povesteam despre Revolta din 15 Noiewmbrie de la Brașov și m-a contrazis. Născută în 1989, spunea că mama ei i-a povestit că nu era așa de rău. Eu o pun pe vârstă, eram mai tineri, iar unii își aduc aminte doar de cele convenabile.

Pe drumul de întoarcere unde sunt la fel mirosuri grele, observ că sunt câmpuri verzi și că rapița a înflorit deja. Cred că și Nenea Iancu Caragiale ar fi fost fericit!