Jurnal de weekend cu colegii de la Caragiale

Încep totuși cu fotbalul la care m-am oprit marți.

Miercuri s-a jucat și a doua semifinală din UEFA Champions League. Părea un meci fără istoric la Amsterdam. Tottenham fusese învinsă în primul joc de la Londra de tinerii superbi de la Ajax cu 1-0. 

Și prima repriză confirma că Tottenham este în criză, era 2-0 pentru Ajax. Ce s-a întâmplat în a doua repriză ține de miracol.

Tottenham revine spectaculos și egalează 2-2 prin brazilianul Mouro. Ajax are ocazii, Zieh trage în bară, dar și englezii atacă periculos.

Mai sunt câteva secunde din prelungiri, atac Tottenham și Mouro șutează pe sub portar și este 3-2 pentru Tottenham. Pochetino face mătănii în patru labe, e o nebunie totală.

Finala de la madrid va fi englezească, nu britanică , cum greșit afirma cineva!

La fel s-a întâmplat cu Europa League. Am văzut meciul de la Londra, Chelsea dă gol, dar Iovici, sârbul care va juca la Real, egalează. Prelungiri și penaltiuri, primii ratează cei de la Chelsea, dar în final greșesc doi nemți și Chelsea este în finala de la Baku alături de Arsenal care s-a distrat la Valencia și a învins cu 4-2.

Apropo de decizia asta cel puțin curioasă a UEFA, Jurgen Klopp a atacat oficialii care au luat decizia cu Baku. Klopp critică pentru faptul că suporterii englezi din Londra vor trebui să meargă 9000 de km pentru această finală. Decizie proastă pentru suporteri, dar bună pentru corupții de la UEFA, petrodolarii azerbadjeni atârnă greu! Nu este mulțumit nici cu cele 16000 de bilete ale suporterilor englezi pentru finala de la Madrid pe un stadion de 60000 de locuri.

Joi am plecat la Ploiești pentru că foștii mei colgi de școală au avut inițiativa unei revederi cu ocazia celor 70 de ani pe care îi implinește promoția mea. Am terminat în 1967, ultima cu 11 clase.

A fost emoționanat să mă revăd cu colegii de clasă, puțini și cu ceilalți colegi. Organizatoarea acestei manifestări a fost ca de obicei farmacista Adriana Nicolae, ajutată de soțul Lucian Iacob, sprijinită de Valeriu Negulescu și Nicu Dumitrescu.

Au venit puțini din colegii de clasă, doar Sanda Patriciu, Luciana Băicoianu, Valeriu Negulescu, Teodorescu și neschimbatul Vasile Tifigiu. Vorbind de noi, ne-am născut în 1949, dar se pare că îmbătrânim diferit, nu zic mai multe.

Locul de întâlnire a fost statua - bust a lui Caragiale de pe Bulevard.

Vorbind de statue, la Gară am tras o poză cu statuia Eroilor Independenței de la 1877. 

Am vizitat apoi Muzeul Ceasului fondat de iubitul nostru profesor Nicolae Simache, mare patriot local. Așa că am plasat muzeografei teoria profesorului relativ la limba literară română, care este cea din triunghiul Brașov - Șcheii lui Coresi, Târgoviște și București. Dar centrul triunghiului este la Ploiești, că la Bucov avea Coresi vie!

Am și scris în cartea de impresii a muzeului, în amintirea nenumăratelor vizite la Muzeul Regional Ploiești, de lângă Palatul Pionierilor, unde, evident, semnam în cartea de impresii. 

După aceea am fost invitați la Mon Jardin, restaurantul unde am continuat la un pahar de vorbă

Observ că unii din colegii de promoție îmi citesc însemnările de pe blog și asta mă bucură. 

Efectul a fost că am fost invitat să țin un spici cu ocazia întâlnirii. 

Am subliniat că suntem absolvenții unui liceu de elită, printre cele mai bune România și de ce nu și din lume! Asta datorită profesorilor excepționali. Am amintit de Nicolae Simache, dar și de cel care mi-a influențat personalitatea, profesorul Ion Th. Grigore. Am amintit-o cu emoție pe poeta simbolistă, profesoara Natalia Boncu, de la care am învățat să scriu frumos.

Am amintit și de colegii care ne-au părăsit, Dumnezeu să-i odihnească în pace! Culmea că am fost și aplaudat. 

Asta este despre modestie, că tocmai acesta este subiectul dosarului din Dilema veche.

A fost și summit-ul de la Sibiu, care a pus România pe hartă la loc de cinste. Asta pentru unii că patrihoții adversari politici nu prea au înghițit ca Iohannis să iasă în evidență.

Umblând prin București pe 10 Mai am observat că la statuia Regelui Carol I se termina desfășura festivitatea de aniversare a Zilei Monarhiei, care este pentru patrioți și Ziua Independenței de Stat a României, declarată de domnitorul Carol I pe 10 Mai 1877 și care a fost Ziua Națională a României de atunci până în 1948. 

Ar fi mai inspirată revenirea la ea că este în mai când este frumos și cald.

Și ceva despre un articol din Observator Cultural. Un autor se ocupă de populisme, și marșează pe ideea populismului penal, care ar fi de dreapta, al USR-PLUS și care vezi Doamne! este la fel de toxic ca cel de stânga, practicat de PSD. 

Stângiștii sunt simpaticii până când țin cu tot dinadinsul să recupereze marxismul, comunismul pe care nu le-au apucat, se pare? 

I-aș aminti lui Copilaș, care se comportă cam cum îi este numele. Europa postbelică a inventat statul social, idei social democratice aplicat de capitalism!

Cât despre socialism și lagărul său, sunt la lada de gunoi a istoriei.