A început luna aprilie numită popular și Prier. Despre această denumire populară sunt mai multe ipoteze, am și eu una: că luna a primit denumirea de la cel mai important eveniment al creștinătății: Învierea Domnului! Pentru că prier înseamă a te ruga în latină!
Da, sunt în 5 aprilie și pe 4 s-a
petrecut Paștele catolic și evanghelic. Trăim în continuare un paradox,
sărbătorim Paștii la date diferite, catolici și ortodocși. Este penibil că nu
s-a ajuns la un acord între biserici pentru stabilirea unei date comune. Apoi ar
trebui stabilirea unei date fixe, de exemplu a treia săptămână din aprilie?
După iernaticul martie nici aprilie nu dă
semne de primăvară, dar corcodușii, forsithya și acum și magnoliile au dat în
floare. Sper ca prunii și caișii să nu înflorească pentru că se anunță
zile cu temperaturi sub zero grade.
Au înflorit toate florile de primăvară,
inclusiv păpădia zisă și bășina porcului, dar și floarea aceea vineție cu nume
cam deochiat. Milică Calotă mi-a dat o explicație, la coasă țiganii
o evită!
Săptămâna a debutat și cu proteste. O
analiză pertinentă a făcut în ziarul local, Gabriel Lixandru. Sunt în primul
rând tineri cu educație precară care lucrează pe la păcănele, sau agenții de
pariuri, dar mai ales cei din restaurante și cârciumi. Un prieten a avut o
altercație violentă cu o chelneriță pe motiv că i-a făcut idioți pe protestari.
Ea și altele au stat în șomaj, sau acum au venituri simițitor reduse din
bacșișuri. Am observat și eu că majoritatea protestatarilor sunt elevi din
liceele rebut, mai corect profesionale, care în lipsă de distracție, vin la
proteste să facă caterincă. Acest lucru a fost remarcat și de ministrul Bode
care spune că autorii infracțiunilor sunt în majoritate minori. Protestele sunt
reacție molipsitoare cu cele de afară și s-au propagat pe rețele sociale.
Nucleul dur este format din pescuitorii în ape tulburi de la AUR, alde Simion,
derbedeu de stadioane și Șoșoacă falsă promotoare a românismului. Este bucuria
și a derbedeilor de pe stadioane în lipsă de bătăi cu jandarmii. Ei sunt
autorii lozincilor xenofobe strigate la Pitești: afară cu ungurii din țară, sau
cel mai îngrijorător la Timișoara unde primarul german Fritz este blamat pentru
etnie în cel mai îngăduitor loc al coexistenței etnice din România. Cea mai
blasfemiatoare lozincă este totuși: Libertate! Acești imbecili
iresponsabili au uitat că pentru libertate s-a murit acum 31 de ani?
Se impun restricții criticate de opoziție
pe motiv că sunt ordonate de cei de la putere. Nicio justificare de ordin
medical de la pesedei, pentru că acest al treilea val a umplut secțiile ATI de
bolnavi și a crescut numărul de decese. Trebuie să ne vaccinăm și să evităm
aglomerațiile!
Să sperăm că oamenii sunt înțelegători, că
vine primăvara și căldura și poate pandemia se mai liniștește.
Data Paștilor este, conform primului conciliu de la Niceea, „prima duminică după prima lună plină care cade după sau de echinocțiul de primăvară(este momentul când ziua și noaptea sunt egale în orice loc de pe Pământ, datorită faptului că Soarele, în mișcarea sa aparentă pe cer, se află exact pe ecuatorul ceresc.).” În vreme ce Biserica Catolică și Bisericile Protestante iau în considerare echinocțiul real de primăvară, bisericile ortodoxe și greco-catolice pornesc calculul de la ziua de 3 aprilie, socotită drept echinocțiu (21 martie pe stil vechi).
RăspundețiȘtergereDin această cauză data Paștilor în Biserica Ortodoxă nu poate fi mai devreme de 4 aprilie, iar în Bisericile Catolică și Protestante mai devreme de 22 martie . luna plină care cade după 3 aprilie este diferită de luna plină care cade după 21 martie.
Congresul interortodox ținut la Constantinopol în anul 1923 a hotărât îndreptarea calendarului și în bisericile ortodoxe, rămânând însă la latitudinea fiecărei biserici locale autocefale momentul oportun aplicării corecției calendarului. Tot aici s-a hotărât ca data Paștilor în Biserica Ortodoxă de pretutindeni să se calculeze după calendarul iulian, până când toate bisericile ortodoxe autocefale vor adopta calendarul îndreptat, evitându-se astfel diferențele liturgice din sânul Ortodoxiei.
Romania a adoptat reforma calendarului în anul 1919, când ziua de 1 aprilie pe stil vechi a devenit 14 aprilie pe stil nou. Biserica Ortodoxă Română a adoptat stilul nou în ședința Sfântului Sinod din 31 octombrie 1923, care a stabilit că ziua de 1 octombrie a anului 1924 va deveni 14 octombrie 1924.
În prezent Biserica Ortodoxă Română sărbătorește Crăciunul după calendarul gregorian, iar Paștele după calendarul iulian.
Draga Joe,
RăspundețiȘtergereAm si eu o remarcă la propunere ta de a fixa Sarbatoarea Paștelui la o dată fixă, precum Crăciunul. Eu nu găsesc asta necesar. Necesar este să se cada cu toții de acord când este 21 martie astronomic și să calculeze corect data, care de fapt este stabilită în evanghelii, dacă nu mă înșel. Conciliul de la Nicea nu a a făcut nimic altceva decât s-a orientat dupa ce scrie în evangelii. Paștele nostru este legat de Pesahul evreiesc. Ăsta a fost motivul pentru care Isus s-a dus la Ierusalim: sărbătoarea Pesahului, care ține o săptămână. Este o sărbatoare de primăvară și ca toate sărbătorile omenirii, are ceva cu mersul timpului. Ziua cea mai scurta ( Crăciunul) ziua egală cu noaptea, etc. Astea au fost reperele naturale ale omului mii de ani.
Așa că eu găsesc că regula trebuie păstrată: prima dumineca după prima luna plină dupa solstitiu! E și simplu de ținut minte.
PS: Acum vreu 4 ani a fost o mare conferință popească în Creta, la Academia ortodoxa din Chania unde o lună intreaga au încercat sa se convină asupra unor dispute religioase în ideea unei apropieri dintre ortodoxie și biserica vestica. Pe lista cu 10 teme cele mai importante a fost si data Paștelui. Rușii au zis niet și așa a ramas. Pentru mine asta nu are nimic cu traditia, ci e habotnicie.
Așa că eu petrec de două ori Paștele cu tot fastul necesar: cel catolic cu familia soțului și cel ortodox tot cu ei și cu prieteni si familia română. Mai bine doua mâncări decât doua bătăi!!!