Partidele politice românești după 1990

Într-o discuție cu un amic despre politică am constatat că pe scena politică au supraviețuit după 31 de ani doar două partide, PSD cu o succesiune de denumiri: FSN, FDSN, PDSR și finalmente PSD și PNL cu același nume neschimbat. Asta dacă ignorăm singurul partid important al unei minorități etnice, adică al maghiarilor, UDMR.

După 1990 în primele luni au răsărit ca ciupercile mai multe partide politice. Singurele importante erau FSN, organism  de conducere al țării, condus de Ion Iliescu și vechile partide interbelice, Partidul Social Democrat (PSD), Partidul Național Liberal (PNL) și Partidul Național Țărănesc care și-a adăugat și sufixul Creștin Democrat (PNȚCD). 

Eu, după Revoluție am dorit să fac politică liberală. Întâmplarea a făcut că primul partid apărut în Pitești prin 5 ianuarie a fost PNȚCD și prieteni m-au convins să ader la acest partid. A fost una peste alta o dezamăgire. Stilul feudal de a conduce un partid care este același cam la toate partidele politice prevalează. Am picat ca musca în lapte în confruntări fracționiste și am fost exclus de două ori! Prin 1991 prin apariția Alianței Civice și al Partidului Alianței Civice (PAC) m-a hotărât să demisionez, eram membru PNȚCD cu toate excluderile și să mă alătur PAC.

PAC a apărut ca urmare a frustrărilor electoratului reformist cu tendințe de dreapta. Aici era vizat PNL condus de Radu Câmpeanu, revenit în România din Franța. Cea mai mare frustrare pe care o resimțeam era când Radu Câmpeanu declara când nu avea o soluție politică, că se va consulta cu amicii săi politici, camarazi de pușcărie comunistă. 

PAC a avut premize bune, în intervalul 1991 -1998, m-am muncit cu colegii de partid, câțiva colegi de institut și alți oameni tineri din acea vreme să-i găsim un sediu și să formăm organizații în județ prin zona rurală, în orașe se formaseră singure de către intelectuali, ingineri, medici și mai ales profesori, pe care i-am găsit și pe la țară. Șeful partidului era Nicolae Manolescu, criticul literar și unul din liderii intelectualității românești. El visa la o carieră politică similară cu a înaintașului Titu Maiorescu, subiectul tezei sale de doctorat.

În 1992, în cadrul noii coaliții politice a dreptei Convenția Democratică (CDR) Manolescu a pierdut concursul de frumusețe pentru candidatura prezidențială a României la profesorul Emil Constantinescu.Acesta a fost semnalul rău prevestitor pentru viitorul PAC. PAC nu a candidat de unul singur în alegeri, în CDR în 1992 și în 1996 în coaliție cu PNL-AT. Atunci în 1996 a fost o catastrofă politică pentru că Manolescu a candidat la prezidențiale și a luat doar 1%. Participând la  ședința de analiză de dupăă catastrofă am fost singurul care am cerut ca să fuzionăm rapid cu PNL, de care eram apropiați, În intervalul 1992 - 1996 PNL a suferit o catastrofă electorală și nu a intrat în parlament pentru că Radu Câmpeanu a avut ideea nefericită să-i propună Regelui Mihai să candideze la prezidențiale. Asta a fost și un semn de fărâmițare la liberali. Era PNL-AT (Aripa Tânără) cu Patriciu, Tăriceanu. Era apoi Partidul Social Liberal al avocatului Cerveni. La congresul PNL de 1993 pierde liderșipul partidului la Mircea Ionescu Quintus și Câmpeanu face PNL -Câmpeanu. Doar talentul de negociator al lui Quintus a făcut ca toate aceste facțiuni să revină în PNL. În plus parcă urmându-mi sfatul Manolescu fuzionează în 1998 PNL. Mai fuzionează cu PNL și APR (Alianța pentru România) a lui Meleșcanu desprins din FDSN care pierduse cu Iliescu prezidențialele în favoarea lui Constantinescu.

Emil Constantinescu în pofida amintirilor și insinuărilor jenante a fost un bun președinte creionând ferm drumul României spre NATO și Uniunea Europeană.

După 1990 au mai apărut mai multe partide care erau create în scop manipulator să copieze partidele istorice. Era PDAR al lui Victor Surdu și Tabără (ulterior pedelist) care dubla PNȚCD, mai era un partid social democrat care îl dubla pe PSD, aflat în coaliția CDR. Apăruse și Partidul Socialst al Muncii (PSM) care era creat de foști activiști pecere ca  să ascundă caracterul cripto comunsit al FSN.

În 1992 aripa reformatoare a FSN s-a desprins sub coducerea lui Petre Roman primul prim ministru post comunist al României sub numele Partidul Democrat (PD). De asemenea pentru a contracara nostalgiile istorice ale românilor pentru perioada interbelică a apărut Partidul România Mare (PRM) condus de Corneliu Vadim Tudor, xenofob, antisemit și securist. PRM a avut o evoluție spectaculoasă ajungând în 2000 să ia 20%, după guvernarea dificilă a CDR și a candidaturilor prezidențiale la concurență pe dreapta ale lui Isărescu CDR și Stolojan PNL și să-l proiecteze pe Vadim Tudor în turul doi, învins de Ion Iliescu. 

De asemenea PD sub conducerea noului geniu politic Traian Băsescu care a fost primar al Bucureștiului în perioada 200-2004 a ajuns un partid de mare forță. Fuzionat cu facțiunea desprinsă din PNL,  PLD care a avut rezultate spectaculoase la  europarlamentare și devenit PDL. Acest partid ajunge să ocupe un rol central pe scena politică românească. În 2004 coaliția DA (PNL PD) cu Băsescu îl învinge la prezidențiale pe Adrian Năstase din partea PSD. PDSR fuzionase cu PSD și devine partidul social democrat nume sub care funcționează și azi. 

Și scena politică românească se clarifică. PNȚCD ratează intrarea în parlament din 2000 și devine un partid insignifiant și anacronic, era prea tare legat trecutul interbelic și cu sufernțele din pușcăriile comuniste.

Au dispărut și PSM și PDAR fuzionate pe rând în actualul PSD.

Din 2004 iese din parlament și PRM, după saltul spectaculos din 2000.

Din 2004 începe o nouă epocă. România a intrat în acel an în NATO și în 2007 am aderat la Uniunea Europeană. 

Pe plan politic guvernul de coaliție PD PNL condus de Tăriceanu intră în coliziune cu președintele Băsescu și începe un război de uzură. PD devenit PDL  aderă la coaliția europeană a popularilor ei fiind inițal partid de centru stânga.

În 2008 PDL obține o victorie istorică având 33%, depășind și PSD care era tot cam la 33%. PNL ia 18%, procent istoric pentru că fusese până atunci un partid balama de 7%. Băsescu manevrează și realizeză o coaliție guvernamentală cu PDL și PSD care era necesară pentru realegeerea lui Băsescu în 2009.

Acestă coaliție toxică este mereu ignorată de deontologii care blamează doar Uniunea Social Liberală (USL) coaliția dintre PSD și PNL apărută în 2010. Această coaliție era menită să-l doboare pe Băsescu, devenit extrem de impopular după austeritatea economică lansată în 2010. Guvernul condus de Boc PDL-UNPR, al generalului de izmene Oprea, apărut din ruperea din PSD se prăbușește în 2012.

Crin Antonescu, cel mai bun orator parlamentar post decembrist care preluase PNL de la Tăriceanu împreună cu Ponta care conducea PSD pun la cale destituirea președintelui Băsescu în vara lui 2012. Mare prostie! Dacă așteptau parlamentarele din  toamnă poate reușeau?

A fost o catastrofă politică într-un fel. Băsescu a scăpat!

Guvernul Ponta instalat în 2012 se sparge în 2014, PNL părăsind guvernarea. Antonescu pierde pariul europarlamentarelor, PNL ia doar 15% în loc de 20% și se retrage, cum se retrăsese și Valeriu Stoica din fruntea PNL în 2001.

Însă PNL are la conducere un nou star politic Klaus Iohannis primarul de mare succes al Sibiului. Se reface coaliția pentru prezidențiale PNL PDL care pun și de fuziune și în finalul lui 2014 Klaus Iohannis devine primul președinte liberal al României.

După criza din toamna 2015 guvernul tehnocrat al lui Dacian Cioloș nu face decât să creze premizele unui succes covârșitor electoral al PSD în toamna lui 2016 cu 45%. Dragnea, noul lider al PSD nu face altceva decât să scape de pușcărie. Totul se prăbușește sub presiunea unor mari proteste în iarna lui 2017 și trei prim miniștri, din care doamna Dăncilă a fost o catastrofă totală și în toaman lui 2019  PNL condus de Ludovic Orban formează un nou guvern, după marele succes de la europaralmentarele din mai. 

Pe scena politică a apărut un nou partid politic antisistem USR, format de Nicușor Dan matematicianul care se lupta pentru un altfel de București. Electoratul urban nemulțumit de prestația PNL își pune încrederea în acest partid. A apărut și PLUS o formațiune condusă de fostul prim ministru Ciloloș care se unifică cu USR. 

Însă guvernarea Orban este confruntată de o nouă catastrofă de sănătate, pandemia de coronavirus venită din China. 

Alegerile locale îi dau câștigători pe liberali, dar în cele esențiale la paralmntarele din decembrie 2020 PSD revine pe primul loc cu 30% față de PNL cu 25% și USRPLUS cu 15%. Surpriza este un partid antisistem de tip extremist cu nuanțe neolegionare AUR (Alianta petru Unirea României).

Se formează un guvern de coaliție condus de Florin Cîțu cu PNL, USRPLUS și UDMR. 

Restul este actualitate, dezbătută pe larg în acest blog.