Am primit de la amicul Vlad C. un link
care m-a umplut de nostalgie, era despre sărbătorirea pe 20 martie a celei de-a
44-a aniversări a Club A, celebrul club al studenţilor la arhitectură, în
jurul căruia s-au învârtit începuturile rockului românesc.
La prezidiul
întâlnirii au luat loc oameni mai tineri sau mai în vârstă care au reînceput rememorările.
 |
| Mircea Florian |
Şi abia l-am
recunoscut pe Mircea Florian, are chelie şi cioc şi părul alb, care i-a rămas!
Pe Mircea îl ştiu de prin '68, când nu era încă cunoscut, cântând folkul lui ciudat!
Pe Mircea îl ştiu de prin '68, când nu era încă cunoscut, cântând folkul lui ciudat!
Apoi simpaticul
Florin Liviu Ursulescu, care, alături de fra'su Octavian făcea club de rock la
Politehnică. La ei am ascultat Creedence Clearwater Revival.
Lângă ei era un
tip cu părul şi barba complet albe, era Andrei Voiculescu, Deejayul Europei Libere care l-a înlocuit
pe legendarul Cornel Chiriac. Am şi cu el un videoclip:
 |
| Andrei Voiculescu |
Şi videoclipul ăla
m-a trezit la realitate: suntem
vechi, domnule, cum zice Andrei Pleşu citându-l pe Conu' Iancu
Caragiale!
Dar am constatat
că lipsea un alt personaj, pe care l-am cunoscut complet întâmplător: Camil
Petrescu!
 |
| Camil Petrescu |
Cam atât cu
nostalgiile care mi-aduc aminte că acum 45 de ani eram foarte tânăr, nu făcusem
20 de ani, fusesem prima oară la mare, se purta Bee Gees şi Procol Harum!
 |
| Ion Gavrilă Ogoranu |
Citesc nişte
informaţii despre reacţiile trezite de o conferinţă organizată la Jokey Club ?!!! de către IICCMER împreună cu
Institutul de Naţional pentru Studiul Holocaustului în România “Ellie Wiesel” (INSHR-EW). Conferinţa susţinută de Wiliam Totok,
publicist german originar din România şi se intitula:
“Reconsiderarea critică a trecutului – între
mit şi minimalizare. Despre Ion Gavrilă Ogoranu şi rezistenţa armată
anticomunistă din România”.
Deci domnul Totok se ocupă de legionari şi-l
bagă şi pe Ogoranu în această categorie, asta în contextul studiul
Holocaustului în România. Întrebarea simplă pe care mi-o pun este ce legătură a
avut Ion Gavrilă Ogoranu cu Holocaustul din România. Răspunsul simplu pe care
am să-l dau este nicio legătură!
Ion Gavrilă Ogoranu a devenit un activ luptător anti-comunist şi organizator al rezistenţei armate pe flancul nordic al Făgăraşului. Nu a fost prins şi s-a predat în 1976 autorităţilor comuniste, fiind scăpat de intervenţia preşedinţilor Ford şi Carter. Dacă evreii au vreo legătură cu Ogoranu, ei pot fi doar dacă ofiţeri de această etnie au fost implicaţi în acţiunea de prindere a lui, deci de partea criminalilor comunişti. Se pare că domnul Totok, acest nou Wiesenthal trage cu tunul după muşte, acuză simpatiile legionare ale lui Ogoranu din liceul Radu Negru din Făgăraş, cât şi atragerea lui în manifestările neo-legionare după 1990.
Am avut şi eu onoarea să-i strâng mâna şi l-am ascultat cum descria lupta lor cu mijloace ilegale cât şi legale, cu infiltrarea unor anti-comunişti în administraţia locală din zona Făgăraşului. Omul îmi părea a fi o persoană deschisă şi generoasă. Probabil de mărinimia sa au profitat şi neo-legionarii.
Ion Gavrilă Ogoranu a devenit un activ luptător anti-comunist şi organizator al rezistenţei armate pe flancul nordic al Făgăraşului. Nu a fost prins şi s-a predat în 1976 autorităţilor comuniste, fiind scăpat de intervenţia preşedinţilor Ford şi Carter. Dacă evreii au vreo legătură cu Ogoranu, ei pot fi doar dacă ofiţeri de această etnie au fost implicaţi în acţiunea de prindere a lui, deci de partea criminalilor comunişti. Se pare că domnul Totok, acest nou Wiesenthal trage cu tunul după muşte, acuză simpatiile legionare ale lui Ogoranu din liceul Radu Negru din Făgăraş, cât şi atragerea lui în manifestările neo-legionare după 1990.
Am avut şi eu onoarea să-i strâng mâna şi l-am ascultat cum descria lupta lor cu mijloace ilegale cât şi legale, cu infiltrarea unor anti-comunişti în administraţia locală din zona Făgăraşului. Omul îmi părea a fi o persoană deschisă şi generoasă. Probabil de mărinimia sa au profitat şi neo-legionarii.
Noi românii avem puţini
eroi şi cei care s-au opus cu armele în mâini comunismului nu sunt mulţi. Ce mă
pune pe gânduri este succesul consilierilor sovietici să selecţioneze asemenea
ticăloşi folosiţi în represiune şi cozile de topor, care i-au trădat pe eroii anticomunişti.
Şi să fim înţeleşi, aceşti criminali siniştri şi abjecţi erau într-o teribilă
majoritate români, nu etnici evrei, cum sugerează revizioniştii.
Tentativa lui Totok este
penibilă, păi ce ar trebui el să facă? Să se apuce să aprobe acţiunea sovietică
de trimitere a etnicilor germani din România la muncă forţată, pentru
participarea unora dintre ei în trupele naziste, unul dintre aceştia fiind
chiar tatăl Herthei Muller, ultima nobelistă germană originară din Banat,
precum Totok? Sau să se apuce să acuze Revoluţia maghiară din 1956 de
antisemitism, pentru că unii dintre activiştii comunişti şi securiştii
spânzuraţi erau evrei?
Mă mir cum a agreat să fie
IICCMER parte a acestei organizări? Păi ei se ocupă de crimele comunismului şi
Ogoranu a fost un erou anticomunist, nu vreun călău antisemit.
Sunt de acord că Mişcarea Legionară a fost o organizaţie criminală în perioada interbelică. Ea a acţionat cu pistolul şi pumnalul împotriva adversarilor politici, victimizând doi prim miniştri în funcţie, mari intelectuali şi oameni politici. Această mişcare criminală a fost destructurată de generalul Antonescu după rebeliunea legionară în 1941. Simpatizanţii legionari postbelici care au luptat împotriva comunismului după 1948 sunt luptători împotriva celui mai criminal regim instituit în România, care a distrus elitele, a cultivat minciuna şi dispreţul pentru valorile naţionale. Sensibilităţile Institutului Wiesel sunt neavenite şi deranjante. Acest institut trebuie să se ocupe de vinovăţiile reale din vremea războiului unde schizofrenia antisemită declanşată şi cultivată de autorităţi au dus la evenimente extrem de triste cum sunt Pogromul de la Iaşi, represiunile de la Odessa, sau lagărele din Transnistria.
Sunt de acord că Mişcarea Legionară a fost o organizaţie criminală în perioada interbelică. Ea a acţionat cu pistolul şi pumnalul împotriva adversarilor politici, victimizând doi prim miniştri în funcţie, mari intelectuali şi oameni politici. Această mişcare criminală a fost destructurată de generalul Antonescu după rebeliunea legionară în 1941. Simpatizanţii legionari postbelici care au luptat împotriva comunismului după 1948 sunt luptători împotriva celui mai criminal regim instituit în România, care a distrus elitele, a cultivat minciuna şi dispreţul pentru valorile naţionale. Sensibilităţile Institutului Wiesel sunt neavenite şi deranjante. Acest institut trebuie să se ocupe de vinovăţiile reale din vremea războiului unde schizofrenia antisemită declanşată şi cultivată de autorităţi au dus la evenimente extrem de triste cum sunt Pogromul de la Iaşi, represiunile de la Odessa, sau lagărele din Transnistria.
Ion Gavrilă Ogoranu nu are nicio legătură cu
toate astea!
Totok lasă-ne eroii în pace!
Totok lasă-ne eroii în pace!
Sa nu uitam de Club Z,din M.Eminescu,unde la inceput era amfitrion C.Chiriac si apoi printre altii Motul-Pitis,cu discurile sale.Acolo multi au auzit prima oara noul gen de rock-Metal,cu:Led Zeppelin,Pink Floyd,Yes etc.In fiecare sambata seara,se prezenta o noua formatie rock romaneasca.
RăspundețiȘtergere