Problemele reindustrializării

Astăzi se discută ce va face România în perioada următoare cu economia. Fostul prim ministru Călin Popescu Tăriceanu spune că guvernul actual nu are niciun proiect clar în această privinţă. 

Situaţia economică a României este puternic dependentă de cea europeană în special şi cea mondială în general. Premierul Victor Ponta este cumva în ipostaza lui Petre Roman în 1990 când la presiunea Occidentului declara că industria românească este o grămadă de fier vechi. Că ulterior Occidentul şi-a reevaluat opiniile, în primul rând Germania cu bucata ei din Est şi asta este foarte adevărat. Citadela poloneză Solidarnosc de la Gdansk, Şantierul Naval a cam dispărut!

România poartă industrial amprenta indelebilă a opţiunilor ceauşiste, să avem o industrie autarhică, de tip clasic, din vremea lui Lenin şi Stalin cu accent pe industria grea. Ajunsesem să fim campioni la producţia de oţel pe cap de locuitor, se construise o industrie petrochimică care avea o capacitate dublă faţă de producţia de petrol din România. Ceauşescu era obsedat de maşini unelte, abundau fabricile de maşini unelte, strunguri, freze, raboteze, macarale, etc. Dacă privim astăzi industria românească şi ne uită vedem că au dispărut CUG (Combinatele de Utilaj Greu) Craiova, Cluj, Iaşi, au dispărut uzine mecanice, FMUAB, etc. Trebuie să recunoaştem că logica pieţei conduce la dispariţia unor intreprinderi  absolut inutile care nu aveau pieţe de desfacere. Ciudat este că anumite intreprinderi care putea fi viabile au dispărut. Unde este IM Aro Câmpulung  care făcea maşini de teren. A dispărut din cauza cretiniei managementului, nu faci bişniţă cu maşină de teren, care va fi concurată de mărci mai bune şi mai ieftine, i-a lipsit asocierea cu un constructor auto important. Aceiaşi logica a desfiinţat uzina de camioane Braşov, cea de autobuze Bucureşti. Cât de necesară era Uzina de Tractoare Braşov, nu mai este, dar au început pe platforma industrială de la Braşov să se construiască tractoare chinezeşti. Imbecilitatea sindicală  a desfiinţat Semănătoarea, avem nevoie de maşini agricole şi le importăm!

Marea privatizare a realizat-o paradoxal o guvernare de stânga, guvernul Năstase, una din privatizările care a lăsat probleme este a Petrom, dar nu mai revin. Când eram copil eram asfixiat cu proletcultisme unde abundau cetăţile de foc de la Reşiţa sau Hunedoara. Acum ele au devenit relicve ale trecutului industrial, dar asta se întâmplă şi în SUA. Acum Victor Ponta trebuie să facă faţă aceleiaşi dileme din '90. Sunt privatizări întârziate cum este Oltchim, sau privatizări proaste cum este cu Mehel (nu Mecel!). Îmi vine să râd când citesc prostiile unui ziarist partizan cum este Dan Tapalagă referitor la economia care duduia în vremurile lui Boc. Boc a întârziat nepermis privatizarea şi curăţirea Oltchim de căpuşele pedeliste şi MRU s-a trezit cu ultimatumuri de la FMI pe care nu a avut timp să le rezolve. Să sperăm că ameninţările Arcelor Mittal sunt doar şantaje. Cât despre Renault mi-e greu să cred că vor renunţa la cea mai bună afacere făcută cu Dacia, care este unul din exemplele că România  este competitivă industrial.

Sunt şi decizii strategice, cum a fost cu fabrica de combustibil nuclear de la Mioveni. Putea să se renunţe, nu s-a renunţat şi combustibilul nuclear este de cea mai bună calitate! Cred că s-a greşit cu Zirconiu de la Giurgiu, puteam avea azi ţevi şi alte repere din zirconiu românesc, importăm din Suedia. Fabrica de Apă Grea este şi ea o problemă de strategie industrială, se pare că la Turnu Severin s-au făcut multe decizii discutabile şi chestiuni cu iz penal, dar cred că a renunţa complet la ea poate fi o eroare.
  

Criza economică pune în dificultate multe din industriile româneşti. şi problema reindustrializării României este o chestiune dificilă.   Pentru asta ar trebui   consultaţi experţi industriali şi economişti români!!! Ei cred că ar decide care sunt soluţiile viabile industriale româneşti. Avem acum destui experţi şi manageri adevăraţi către să sfătuiască România ce tehnologii merită să fie susţinute şi că micile intreprinderi sunt esenţiale pentru viitorul economic al României. Citesc şi am mari frustrări când jurnalişti cu nostalgii comuniste se lamentează că în Piteşti s-au distrus şi au dispărut industrii. Da, au dispărut CATC care polua făcând  produse de cauciuc, Textila nu mai e, a dispărut fabrica de bere şi cele două de pâine. În schimb prosperă fabricile   care fac componente pentru industria auto cum sunt germanii de la Lisa Daxlmaier, Lear, etc. În jurul Mioveniului duduie mici intreprinderi specializate. 

Nostalgicii spun prostii şi sunt anacronici.

Industriile viitorului trebuie să fie viabile să producă lucruri vandabile, cum este energia, aici sunt şi eu subiectiv!

Iar industriile pe care logica economică le declară anacronice vor dispărea, vrem nu vrem!