Vreau să fac nişte
precizări şi să mă justific. Chiar dacă cum traduce Caragiale cine se scuză/ se
A.C. Cuza, după o dispută cu acest naţionalist şovin, prins cu un ....plagiat!!
Aha!
Un prieten îmi atrage
atenţia că am folosit în comentariul meu o spusă de a lui Cărtărescu.
Aceasta mi-a plăcut,
cea adresată lui Ponta, la nervi nu aparţine a unui om civilizat, scriitor
renumit pe deasupra, de aceea am blamat gestul lui Cărtărescu de atunci.
Acum mi s-a părut
extrem de potrivită după campania jegoasă, ticăloasă, murdară, plină de
dejecţii împotriva unui om fundamental onest. Substantivul mitocan, apropo'
este din Caragiale, O noapte
furtunoasă. Jupân Dumitrache povestind prin gura lui Giugaru: ...Mitocanul
după noi! Şi expresia mitocan este un biet eufemism pentru cei care s-au
dedat la această campanie.
Alţi prieteni mă
certau de ce mă iau de Andrei Pleşu. M-am luat pentru că prea îl cocoloşea pe
derbedeul care va mai fi preşedintele României până la 21 decembrie. Prin
limbaj, comportament, atitudini nu se deosebeşte cu nimic de unii din
adversarii săi, acuzaţiile gratuite şi nefondate au curs şi în această campanie
din gura preşedintelui României, care nu şi-a înţeles aproape de loc rolul în
cei 10 ani pe care i l-a acordat electoratul român. Şi m-am bucurat atunci când
Pleşu la blamat!
Am înţeles că Pleşu s-ar
afla pe lista scurtă de consilieri la Cotroceni pentru preşedintele ales,
Iohannis. Ar fi un lucru bun, sfaturile lui Pleşu în domeniul extern ar fi
nimerite, inclusiv cele culturale.
Iar dacă preşedintele
Iohannis se enervează şi-l înjură, o s-o facă pe nemţeşte, să-nţeleagă doar ei
doi şi eventual, calul lui Friedrich cel Mare! Hahaha.....
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu