Jurnal de Mărțișor

A doua mea deplasare la București a fost ieri vineri 1 Martie, de Mărțișor.

Am plecat tot cu maxi taxi spre București. Pe drum am început să citesc vârtos din PARIS 1919  Six Month That Changed the World de Margaret McMillan. Este plină de istoria privind pacea de după Primul Război Mondial.

Pe drum am observat cum câmpurile sunt deja arate, unele grăpate fin așteptând semințele recoltei de anul ăsta, sau câmpurile verzi cu grâu încolțit. Mai sunt și mici tarlale pe care sunt coceni de porumb de toamna trecută.

Ce am remarcat cu neplăcere este că marginea drumului este plină de gunoaie, în special prin păduri. S-ar impune ca periodic și des mașini de curățenie să patruleze pe autostradă să le îndepărteze.

Ieri a fost o primă zi adevărată de primăvară. M-am întors acasă cu un autocar, este mai ieftin, dau bilete pentru reducerile de pensionar și călătorești mai confortabil.

Ieri m-am revăzut la AFI cu amicul Cornel care este teribil de pesimist, cred că unde lucrează, la APCA sunt mulți care sunt votanții stângii ăsteia mascate de populism.

Îmi prezenta un tablou apocaliptic, cu o mare de conjudețeni ai lui Dragnea care se revarsă lunea spre București să paraziteze toate posturile de frecat menta prin aparatul de stat. O fi adevărat?

Ce s-a mai întâmplat în săptămâna precedentă.

Aș începe cu o mizerie despre Liiceanu  în Cotidianul lui Nistorescu, fost jurnalist, actual lătrău al puterii. Acolo se publică tot felul de abjecții despre intelectuali. Liiceanu este acuzat că a plagiat, experții fiind niște nulități păreriste. Liiceanu este un scriitor important, un filosof interesant, un editor care a făcut din Humanitas o editură de referință. Nu-i împărtășesc însă opiniile politice. Acum a lansat la Ateneu un ciclu de conferințe și aștept să le vizionez pe You Tube. Se pare că cea mai incitantă îi aparține lui Patapievici și se intitlează Moartea Europei.

În Dilema veche un articol al lui Cătălin Prisăcariu despre eleganță în politică. Acesta, un partizan băsist are grijă să dea în Crin Antonescu pe motive de USL, uitând că a fost cel mai elegant debater parlamentar. Dar omite să-l pună în galeria lătrăilor pe indelebilul Traian Băsescu, cel care a lăsat urme  în politică, precum spunea chiar el, ca un scuipat pe geam!

Și în România Literară este un dosar despre evoluția democrației în ultimii 30 de ani în România alcătuit de Cristian Pătrășconiu. Și aici băsismul apare ca turnesolul. Cum poți să spui de puciul constituțional din 2012, referitor la referendumul ratat de dat jos Băsescu? Acesta merita să fie destituit pentru deriva autoritaristă pe care a realizat-o și cu sprijinul CCR, apoi cu neghiobia introducerii de către Macovei a ministrului Justiției în mecanismul de numire a șefilor de parchete, inlocuind CSM. Și atunci majoritatea băsistă era autistă și nu negocia.

Ceea ce este acum este un coșmar legislativ, cu o majoritate nenegociabilă care bagă pe gât legi doar pentru salvarea de la pușcărie a găinarului teleormănean, cu un CCR abject, care a rupt din atribuțiile prezidențiale, cu un ministru gongoric și perfid care a modificat justiția. Este salutar că cei din sistemul de justiție au început un protest continuu împotriva aberației OUG 7, care pune justiția la dispoziția politicului ca pe vremea primilor secretari care decideau cine intră la pușcărie. Exemplul fermității președintelui Iohannis privind respingerea guralivei Olguțe este de urmat.

Apoi marea confruntare de la Bruxelles cu numirea procurorului european  în persoana Laurei Codruța Kovesi. Dinspre PSD a pornit un puhoi de mizerii, culminând cu mahalagioaica și nesimțita de Grapini care voia să fure voturile lui Kovesi. Că tot se făcea caz de patriotism, aceste vietăți pesediste nu merită nici măcar flegma lui Băsescu! Când o văd pe oportunista asta de Zoană ajunsă în PE pe urmele analfabetei de Dăncilă mă apucă durerea de cap. Ca să se facă remarcată de jupâni, mai ales de marele jupân Dragnea, Gabi Zoană face exces de zel în a fi cât mai scârboasă. Ne facem de râs cu asemenea mahalagioace! 

Dar mai rău este ce se întâmplă în economie, Vâlcov care își ascunde averea prin cavouri, vrea să îngroape și economia românească.