duminică, 4 septembrie 2022

Dan Ungureanu și românii

 


Despre Dan Ungureanu se poate spune cum zic ardelenii: are minte multă, dar nu tătă bună. Ce face Dan Ungureanu? De Ziua limbii române publică un articolaș https://www.contributors.ro/ziua-limbii-romane-cind-s-au-crestinat-romanii/. Și ce se apucă să scrie  Danu Ungureanu să scrie, că românii n-au prea existat, că ar fi posteriori slavilor. Ce s-au muncit istorici serioși precum Iorga și Gheorghe Brătianu, filologul Alexandru Niculescu cu al său Creștinismul românesc pentru Dan Ungureanu nu se pun. Unii s-are întreba, păi nu-l cheamă Ungureanu? Hahaha!

Teza lui Ungureanu este că acele comunități rurale nu se putea creștina, că nu existau așezări urbane pe actualul areal românesc. Și ia exemplul unor comunități precum Armenia, Georgia, Irlanda unde sunt urme vechi despre creștinism. Ce ignoră Ungureanu este chiar evenimentul care a generat retragerea aureliană din 271. Năvălirile barbare. Chiar el spune că barbarii păgâni au distrus altarele creștine. Corect! În perioada năvălirilor barbare teritoriul de azi al României a fost străbătut de valuri de barbari, goți, gepizi, avari, slavi, etc. Ei erau interesați să ajungă în Imperiul Bizantin sau în Europa de Vest și nu prea s-a atins de autohtoni. Tocmai comunitățile rurale sunt cel mai ușor de influențat religios. Dobrogea, vectorul de est era înțesată de cetăți grecești care s-au creștinat rapid. Alt vector ce creștinare primar a fost Banatul și Serbia de azi care erau în Imperiul Roman. Vorbind de latinizarea elementului geto dacic tracic acesta se întindea din Transilvania, prin Oltenia, în sud peste Dunăre în tot Balcanul. Comunitățile aromâne sunt primele ajunse sub stăpânire romană înainte de Cristos. Limba română s-a format în acest areal contestat de Ungureanu la postarea mea pe forum. Românii de sud care erau și buni negustori și în transhumanță cu oile din Pind până în Carpați au impus latina vulgară și comunităților nord dunărene care erau părăsite de Imperiu după 271. Ruptura dintre românii di Nord și Sud de Dunăre s-a produs când în sudul Dunării s-a format primul Țarat Bulgar. Că românii din  sud erau încă importanți este dovedit de înființarea celui de-al doilea Țarat Bulgar condus de aromânii Petru și Assan și mai ales de Ioniță care învinge pe cruciatul Balduin de Flandra, după ce acesta stăpânea Imperiul Bizantin. A prevalat finalmente elementul slavo bulgar. 

Ce ignoră Ungureanu și în genere istoricii români este contribuția extrem de importantă a elementului slavo bulgar în formarea limbii române și a religiei ortodoxe. Țaratul bulgar a stăpânit arealul românesc până în Câmpia Pannoniei de pe la sfârșitul secolului IX până la 1066 când Țaratul Bulgar se prăbușește sub loviturile împăratului bizantin Vasile al II-lea Bulgaroctonul aliat în nord cu Regatul Maghiar. În arealul românesc s-au impus aristocrații slavi, boierimea slavă. Așa că atunci când după slăbirea țaratului bulgar, ungurii au reușit să pătrundă în Ardeal au dat de formațiuni feudale conduse de slavii Menumorut și Glad și românul Gelu, populația era creștin ortodoxă cu ritualul slavon suprapus cretinismului original dat de termenii esențiali despre Dumnezeul creștin. O mulțime de slavisme s-au impus în limba băștinașilor, evacuate mai ales în secolul XIX.  Boierimea slavă a fost esențial în formarea primul stat românesc din sudul Carpaților în Valahia, denumire slavă! Eu au impus domnitorilor de origine pecenego cumană care erau catolici cultul ortodox. Că asta a fost bine sau rău este o altă poveste. Și toponimia slavă din arealul românesc s-a datorat acestui prestigiu. Limba de cult a fost slava., limba maternă a boierilor și a preoților, care presupun că după ce bolboroseau în slavă țineau și o predică în românește.  Despre moldoveni, aceștia erau  românii emigranți din Ardeal care au migrat și în sud probabil după începuturile ocupației maghiare în Transilvania. Asta dă coerență lingvistică vorbirii românilor. Transilvania este locul de unde au descălecat istoric Radu Negru și Bogdan Vodă. Interesant că Mircea cel Bătrân care era vasal al regelui Ungariei, împăratul Sigismund de Luxemburg era herțeg (duce) de Făgăraș și Amlaș. Aceste zone, Făgărașul și Amlașul - zona Săliște sunt cele mai autentic românești zone din sudul Ardealului, chiar dacă ulterior s-a suprapus elementul colonist săsesc ce a dat și cea mai dezvoltată zonă urbană a României de azi.

Reforma luterană adoptată de sași, a influențat introducerea limbii române ca limbă de cult, Coresi era un beneficiar al bunăvoinței lui Hanăș Bekner, corespondentul lui Neacșu din Câmpulung. Primul document românesc, de la care aniversăm 500 de ani arată că și în Transilvania lingua franca, limba de la târg era româna! Iar această inovație cu limba română în biserică a întâmpinat rezistență din partea clerului ortodox din Țara Românească. Uite că biserica noastră ortodoxă nu a reprezentat întotdeauna interesele românismului! Și de abia sub eforturile Școlii Ardelene în secolul XIX s-a impus și alfabetul latin al limbii noastre romanice.

Revenind la creștinarea și a elementului românesc în arealul României de azi sunt exemple similare în istoria europeană. Cum s-a latinizat rapid Galia Romană, elementul celtiberic, rezistenți la romanizare au fost doar germanii. Cum a reapărut elementul autohton galic în Wales, peste care se impuseseră năvălitorii anglo saxoni. Și engleza a fost puternic influențată în vocabular de franceza cuceritorilor normanzi. Deviza casei regale engleze este: Dieu et mon droit! Aristocrații normanzi au adoptat în două secole engleza ca limbă maternă, cum boierii slavi s-au românizat până în secolul al XVI-lea. 

Deci nimic nu este original, nimic nu este deosebit în istoria europeană. La noi din păcate lipsesc timp de 1000 de ani documentele despre români și așa a dat ghes Ungureanu cu teorii prostești. 

Și încă ceva, am citit notele informative ale lui Băsescu și mi s-a făcut o scârbă imensă. A fost un turnător ordinar. Cum ar fi reacționat Ticu Dumitrescu, vânătorul de turnători, ăia care i-au fost camarazi de pușcărie, supuși chinurilor, nu cum era elevul marinar - student Băsescu, care turna dezinvolt fără mari presiuni. Mă întreb cum nu reacționează Gabriel Liiceanu, care are o carte intitulată Dragul meu turnător. Cum a demolat-o pe Mona Muscă pentru o notă în care lăuda persoana presupus turnată? Băsescu a știut întotdeauna prețul intelectualilor și aceștia s-au vândut fără regrete. Admir scriitorul Gabriel Liiceanu, dar mi-e o jenă imensă pentru aceeași persoana publică.  

Încă un post scriptum fotbalistic. S-a desfășurat meciuri importante în fotbalul internațional.

Liverpool a făcut meci nul cu Everton în derbiul Merseyside. E un început dificil pentru această mare echipă. În schimb Manchester City beneficiază de clemența dubioasă a arbitrilor. În finalul meciului de la Birmingham cu Aston Vila a luat gol de la gazde 2-1. Dobitocul de arbitru asistent a semnalat ofsaid care nu era și arbitrul de centru a confirmat. Nemernicii de la VAR nu au reacționat. Așa a câștigat un punct nemeritat City!

În fotbalul spaniol s-au disputat meciurile protagonistelor. Real Madrid a învins greu acasă pe Betis Sevilla. Au marcat pentru 2-1 Vinicius și Rodrygo. Ce evoluție pentru acești doi tineri fotbaliști. Cine i-a adus a avut ochi buni. Seara s-a desfășurat un meci încântător între Sevilla și Barcelona. Barcelona a învins fără drept de apel cu 3-0.

Și Bayern nu a scos decât un 1-1 cu Union Berlin. Doar PSG defilează. Să le vedem în Champions League marți și miercuri.


Un comentariu:

  1. Joe, să lăsăm discuția despre creștinare, căci mai șocant este ce spune Dan Ungureanu despre prezența, sau mai bine zis absența românilor la nord de Dunăre. Potrivit lui, când au venit slavii în teritoriile care azi sunt Moldova și Muntenia, și nici când mult mai târziu au venit cumanii, acolo pur si simplu nu se găseau români (sau populație romanizată). Uite cum argumentează el, pe baza numelor de râuri.

    "Marile nume de rîuri din România sînt slave : Bistrița, Prahova, Dîmbovița, Ialomița, Tîrnavele; Moldova. Asta înseamnă că numele lor vechi au fost uitate, zona depopulată, iar slavii, veniți între 500-600, le-au dat nume. Și mai înseamnă că românii au venit aici după slavi.

    Un termen mai precis ni-l dau numele de rîuri din cîmpia Munteniei și Moldovei, rîuri mici, cu nume cumane.

    Bahlui, Bîrlui, Călmăţui, Călui, Covurlui, Desnăţui, Suhurlui, Teslui, Turlui, Urlui, Vaslui, Gemărtălui.

    Ele alcătuiesc zone compacte, în cîmpie / stepă, potrivite unor nomazi crescători de cai. Cumanii nu vin înainte de 1050-1070. Românii vin aici după cumani, devreme ce iau de la ei numele de rîuri."

    Cum ar putea fi combătută această argumentație? Am putea spune că rîurile respective aveau nume mai vechi, care au fost tradue de slavi: de exemplu Repedea, tradusă in slavă Bistrița, sau Lutoasa (adică argiloasa), tradusă Ialomița, sau Neagra tradusă Cerna, deși originea numelui ar putea fi numele castrului roman Dierna, care a existat pe locul unde se află astăzi Orșova. De asemenea, de ce n-ar fi fost ceva populație mai veche decât slavii în Prahova, dar ar fi fost în Argeș, nume a cărui origine ar fi dacicul Argessos. Dat mai important, în Bulgaria avem râurile Maritsa si Iskăr, ale căror nume sunt bulgărești, ori acolo este absolut cert că exista o populație romanizată când au venit slavii. Sau in Anglia, unde sunt râuri care au nume saxone în zone unde au fost clar inainte celti, precum si celti romanizati -de exemplu râul Wensum din Norwich, precum si un râu un Kent cu nume similar, Wantsum. De ce seamănă între ele? Păi fiindcă ambele provin din anglo-saxonul Wendsum, care înseamnă șerpuit, cotit, căci multe râuri fac, desigur, meandre. Pe de altă parte, multe râuri din Anglia au nume de origine celtică. Numele celtice s-au păstrat fiindcă populația celtică existentă cand au venit saxonii, anglii și iuții era foarte numeroasă. Populația la nord de Dunăre a fost întotdeauna destul de puțin numeroasă. De exemplu, chiar în secolul 18, Țara Romanească avea o populație nu mult peste un milion, iar Moldova avea o populație de sub un milion. În astfel de condiții, când apăreau, cum fost pe la anul 1100, sute de mii de oameni (cumanii) concentrati intr-un teritoriu relativ mic, populatia locală se retrăgea, fie in munti, fie in marile păduri. Când au revenit ulterior, numele vechi ale râuilor mici fuseseră uitate și au fost preluate cele cumane. Asta nu inseamnă că atunci când au venit cumanii nu era nimeni in zonele respective.

    RăspundețiȘtergere