Proştii resentimentari

Am meditat destul ca să scriu aceste gânduri. 

Impulsul l-a constituit articolul Andreei Pora, scris pentru revista 22 şi publicat şi în România LiIberă, De ce fac Tăriceanu şi Băsescu jocul PSD. 

Probabil că n-aş fi scris despre anumite lucruri dacă nu aş fi citit şi opiniile de pe forumul articolului din revista 22.

Andreea Pora a fost o pătimaşă susţinătoare a preşedintelui Băsescu. Chiar dacă a făcut parte din această categorie Andreei Pora nu i-a dispărut bunul simţ şi  o anume viziune a realităţii politice de azi.

În momentul de faţă miza unificării dreptei este extrem de importantă. Pentru că în faţa unui colos cum este astăzi PSD trebuie să i se opună o dreaptă unită.

Iniţiativa de a fuziona a PNL cu PDL este o idee care ar putea echilibra scena politică, realizabilă în condiţiile în care idiosincraziile şi resentimentele trebuie lăsate la o parte.

Cine se împotriveşte acestei idei simple şi generoase?

Păi Tăriceanu! 

Tăriceanu este unul dintre cei care se confundă cu resurgenţa liberalismului românesc de după 1990. A fost probabil cel mai bun prim ministru al României post decembriste. A fost unul dintre criticii formării USL. Ei bine, spre surpriza tuturor, Tăriceanu este acum susţinătorul ideii USL, când ea a devenit caducă şi complet anacronică.

Şi cine sunt cei care au devenit suporterii săi? 

Păi miniştrii lui Antonescu. Exact cei care pe care i-a numit Antonescu, cei în care şi-a învestit încrederea trădează ideea liberală.  

S-a înşelat din plin şi Antonescu cu cei pe care i-a pus în funcţii mari, era mefient la alt politician de mare calibru şi distins economist şi scriitor, precum Varujan Vosganian, dar îl aprecia pe Daniel Chiţoiu, insignifiantul nebărbierit şi cu chelie de loc carismatică, care ajunsese şef interimar al PNL!

Pentru că ideea liberală nu are nimic de a face cu PSD, cu Ponta. Să-i invoci pe Brătieni, cum face Tăriceanu este o blasfemie, când exact cei care descind din comuniştii care i-au omorât pe Dinu Brătianu şi pe marele istoric Gheorghe Brătianu sunt acum partenerii acestuia.

De ce se opune Băsescu?

Pentru că Traian Băsescu vrea să rămână în politică şi avea nevoie de un instrument care s-a numit PMP, aflat sub zodia Elenei...Udrea! Din acest motiv s-a dezlănţuit de la tribuna prezidenţială împotriva lui Ponta ca să ocupe centrul scenei ideii de dreapta. Nu i-a reuşit rezultatul, PMP este dezamăgitor, congresul a blagoslovit-o lideră pe aceeaşi Elenă şi dezamăgirea intelectualilor asociaţi este maximă. De asemenea, PMP şi-a numit şi un candidat prezidenţial şi nu are în vedere discuţiile privind dreapta românească cantonându-se într-un autism periculos şi neproductiv.

De aceea spre dezamăgirea Andreei Pora, cei doi s-au reunit într-un obiectiv fără miză, resentimentar şi lipsit de importanţă.

Şi asta se întâmpla când încă nu izbucnise scandalul cu fratele lui Traian, Mircea Băsescu. Caracatiţa corupţiei şi a traficului de influenţă apare îngrozitoare. Nu cred că este vreo manipulare a serviciilor străine. Cine la pus pe Mircea Băsescu să se încurce cu infractorii? De ce nu l-a avertizat Traian Băsescu a toate ştiutorul justiţiei, cel care-i ameninţa pe toţi cu braţul necruţător al ei, cum făcea pe vremuri neuitata securitate?

Văd că revenind în actualitatea politică românească şi Cristian Ghinea are o atitudine complet narcisistă. Se uită şi ne spune că nu ar schimb o virgulă din opiniile sale trecute despre politicienii României. Ba îi ia la refec pe unii care au văzut ce este rău în ce face şi gândeşte Băsescu. 

Nu rezistă articolele sale, a fost şi el prost şi resentimentar.

Dacă rezistă ceva este însă articolul scris de Andrei Pleu la moartea lui Corneliu Coposu. Unii intelectuali pot să nu se teamă privind înapoi la opiniile sau articolele lor.

Chiar dacă nu-i nimeni profet în ţara lui! 

Forumiştii care au rămas credincioşi lui Băsescu reacţionează violent şi resentimentar. Adică la fel cum reacţionau cei care o calomniau şi o blamau pe Andreea Pora cei din partea celor care s-au opus lui Băsescu

Te poţi înşela, dar nu tot timpul.

Şi eu am crezut în sinceritatea lui Victor Ponta şi în confluenţa obiectivelor PSD cu PNL pentru reformarea României. 

Am crezut că plagiatul tezei de doctorat este o simplă problemă academică. Dar ea a dezvăluit o tară de caracter, lipsa de sinceritate, ipocrizia şi minciuna patentată. Agenda lui Victor Ponta, odată ce s-a văzut cu sacii în căruţă la alegerile parlamentare din 2012 a fost cu totul alta de cea a lui Crin Antonescu.  Opinia PSD este că PNL trebuia să rămână o anexă fără personalitate pe lângă PSD. Asta era opinia vătafilor judeţeni pesedei care vor să pună România la mezat.

Toţi suntem resentimentari şi proşti câte odată, dar ar fi bine ca asta să fie doar temporar şi rar! 

Dacă nu, murim de proşti ce suntem!