Stelian Tănase - un portret

Alexandru Paleologu, Stelian Tănase şi cu mine la o lansare de carte la sfărşitul lui '90

Faptul că Stelian Tănase a fost în centrul atenţiei în ultimul timp mi-a trezit amintiri. Dar ce am să scriu este într-un fel o reacţie la un articol scris de Vladimir Tismăneanu şi postările făcute de forumiştii săi din Contributors.ro şi Evenimentul zilei.

Am constatat că postarea mea a fost ştearsă, nu-i convine lui VT şi de aceea vreau să reiau câteva idei de acolo!

L-am cunoscut pe Stelian Tănase pe la începutul anilor 90. Culmea că aveam şi un amic, poet şvab care m-a introdus în primele zile ale lui 1990 pe la afacerile scriitorilor. Stelian Tănase avea aureola unui haiduc, scriitor talentat, cu romane cenzurate şi oprite, cu scrisori de protest adresate lui Ceauşescu. Avea relaţii pe la ambasade şi putea, pe vremea lui Ceauşescu să-ţi facă rost de valută. Era un fel de metodist pe la o Casă de Cultură, parcă a sectorului 6, unde promova muzica rock. Avea o barbă neagră şi hirsută, ca a mea, în acea vreme.

A devenit rapid o personalitate cunoscută. Andrei Pleşu i-a dat pe mână revista 22 pe care a inventat-o şi  a condus-o o perioadă. Era invitat pe la tot felul de manifestări internaţionale, a devenit un opozant cunoscut al FSN şi a lui Iliescu. S-a avântat în politică şi a format împreună cu Nicolae Manolescu  Partidul Alianţei Civice.

În 1992 mi-a propus să-l propun ţărăniştilor drept candidat la Senat, primul pe listă pe Alexandru Paleologu. Am dus lupte aprige cu ei, le spuneam: „ce vreţi? deţinut politic, monarhist, şi o personalitate exemplară”. Au acceptat şi se pare că şi la centru au fost de acord. Şi aşa am devenit prieten cu Conu' Alecu Paleologu!

Stelian Tănase a fost o perioadă vicepreşedintele acestui partid, a devenit deputat pe lista Convenţiei Democratice. Atunci am avut ocazia să-l cunosc. S-a certat cu Manolescu, a părăsit PAC şi s-a alăturat PNL. Dar în 1996 a decis retragerea din politică. A devenit realizator tv, făcea o emisiune excelentă Orient Expres la Antena1 şi apoi a fost unul din cei care au lansat postul de nişă de ştiri Realitatea tv.

Stelian Tănase este un om vanitos, ca mai toţi scriitori, dar de asta suferă şi mulţi oameni de ştiinţă, care cred că sunt personalităţi, dar unii sunt impostori. Stelian Tănase este însă o autentică personalitate culturală şi intelectuală. A beneficiat de sprijinul lui Tismăneanu şi a urmat cursuri de ştiinţe politice în SUA. Este acum profesor la  Universitatea Bucureşti. 

I-am citit o singură carte, un fel de jurnal american. Cartea este interesantă şi bine scrisă, dar este neglijentă în exprimare, cu multe greşeli de limba engleză. Într-un fel are ceva din amprenta personalităţii lui Tănase. 

Este un entuziast promotor al unor proiecte intelectuale, dar le abandonează, cum a fost şi cu revista 22 şi cu PAC unde nu a avut răbdare şi are şi el partea de vină în eşuarea acestui proiect politic.

Sper ca acest proiect cu televiziunea TVR să-l pună în mişcare, va fi foarte greu, dar este o persoană potrivită!

M-a întristat articolul lui Tismăneanu, îl acuză pe Tănase că ar fi dat publicitate date confidenţiale  care-l priveau. Îmi amintesc de Tănase că îmi spunea că este filosemit şi într-un fel reacţia fostului său prieten pare excesivă, chiar dacă ceea ce acuză VT ar putea fi real şi nu se face!

Dar cel mai tare m-a călcat pe nervi o postare aparţinând unui nemernic căruia nu am să-i fac cinstea să-l numesc. În tot cazul se fâţâie prin SUA şi datorită curajului lui Stelian Tănase, în vremea comunismului şi mai ales al lui Mircea Dinescu, pe care-l face semiliterat! Că acestui gunoi intelectual nu-i place poezia şi nu o înţelege nu-i nicio nenorocire, dar să aibă obrăznicia să-l facă semiliterat pe unul din poeţii importanţi ai României arată caracterul acestui puţoi. Şi individul este invidios că Dinescu are calităţi şi însuşiri de negustor şi a reuşit să se încropească şi să ne facă o bucurie a gurii şi sufletului la cârciuma poetului Lacrimi şi sfinţi.

Am să public şi o poză făcută cu ani în urmă, pe la sfârşitul anilor 90, când împreună cu Alexandru Paleologu şi cu Stelian Tănase am fost la lansarea unei cărţi şi într-o vizită la Câmpulung unde Conu Alecu a stat în împreună cu Constantin Noica, acesta fiind acolo în domiciliu forţat.