Jurnal din vremea ciumei - Ilie Pătrulescu

De duminică, de când a început vremea rea pe la noi am intrat în izolare, am ieșit foarte scurt timp doar să fac cumpărături de strictă necesitate. Am constatat că într-adevăr se adeverește porecla dată nouă românilor de mămăligari, nu se mai găsește mălai!

Lectură

Ce poți face distractiv pe vremea asta a ciumei numită coronavirus?

Păi să faci lecturi și să vezi filme. Față de vremea ciumei din Florența a lui Boccaccio avem internetul cu care putem fi conectați cu realitatea din toată lumea. Putem sta la taifas cu prietenii de la Londra sau New York. 

Am terminat de citit Lumea lui Marco Polo și m-am apucat să citesc în paralel mai multe cărți. Am început să citesc cartea Constanței Vintilă-Ghițulescu În șalvari și cu ișlic despre relațiile umane și evenimentel familiale ale românilor din secolul XVIII-XIX până în zorii modernizării. Am început și lectura la Presidents at War, despre președinții americani implicați în războaie, recomandată de Bill Gates. Mi-am mai încărcat pe tabletă și niște romane polițiste.

Filme

Am început să văd filme unul după altul. Totul a fost declanșat de vizionarea la ProTV a filmului James Bond Qumntum of Solace. Așa că m-am apucat să în regim de, cum se zice acum, binging!!! gfilmele dine seria James Bond. Așa că am văzut cele patru filme cu Daniel Craig, Skyfall a fost dat tot de Protv, apoi primul film Casino Royale și ultimul, Spectre.

Apoi am început să văd pe internet din saituri, primele filme cu James Bond avându-l ca actor pe Sean Connery. 

Aș vrea să fac câteva considerații privind aceste filme. Cred că este franciza de film de cel mai mare succes. 

Primele 5 au fost făcute cu Connery. Se pare că primul film a fost făcut în 1962, Dr. No. Se pare că avaut mare succes. A urmat apoi în 1963 From Russia with Love, Goldfinger în 1964, Thunderball în 1965 și You Only Live Twice în 1967. 

Sean Connery a renunțat și a urmat George Lazenby, dar a fost un eșec și în 1971 a revenit cu Diamonds are forever.  A mai făcut un ultim film în 1983 Never Say Never Again, dar cu altă firmă de producție. 

Rolul a fost preluat de Roger Moore care a făcut 6 filme. La sfârșitul anilor 80 Timothy Dalton a făcut două filme Bond. 

După 1990, adică după căderea Zidului Berlinului a urmat Pierce Brosnan în rolul lui James Bond în 4 filme ca ultimele patru să fie cu daniel Craig.

Cât de mare succes a avut în lume James Bond, în schimb în lagărul socialist filmele cu Bond erau interzise, cel puțin în România.

Bond un spion britanic era exact chintesența dușmanului din anii 50-60 ai imperialismului anglo-american. Ce este totuși ciudat este că James Bond în aceste prime filme nu spiona împotriva URSS! El avea de a face cu diverși teroriști globali cuprinși în organizația Spectre.

În primele filme succesul s-a datorat în primul rând prestației actoricești a lui Sean Connery. Trebuie să fac niște comparații. Erau filme considerate ca lansând tot felul de gadgeturi legate de zona de spionaj și militară.

Văzând primele filmele, vezi cum a putut evolua tehnologia, mai ales cea în materie de comunicații. Începe cu telefoanele cu disc și se termină cu smartfonuri. Inclusiv în filmele cu Daniel Craig se începe cu mobilele cu taste Nokia și se termină cu smarfonul și tableta Apple.

În filmele lui Connery el este mai mult în costum și ocupat cu frumoasele partenere, dar de abia în ultimele lui filme apare și costumația în smoking, care devine absolut obligatoriu în cele ale lui Craig. Am văzut frumosaele lui James Bond. Connery începe cu Ursula Andress și termină cu probabil cea mai frumoasă actriță Bond, Kim Basinger.

Interesant este că dacă în filmele lui Connery, povestea decurgea liniar, în filmele lui Craig sunt mai multe secvențe independente, legate însă de scopul final care este anihiliarea inamicului din rețeaua Spectre.  

În concluzie este o ocupație plăcură să vezi filme care se petrec în zone exotice, inclusiv Las Vegas pe care eu l-am văzut după 37 de ani și mi-am dat seama cât a crescut și dezvoltat acest oraș.

Problema cea mai dificilă este că seara traficul de internet devine mai încărcat, mai intens și ai probleme cu vizionarea filmelor.

În aceste vremuri merită să te uiți la aceste filme!

Ilie Pătrulescu

În această perioadă ciumată am suferit pierderea unui apropiat prieten, Ilie Pătrulescu!

M-am cunoscut cu el prin 73-74 la București la ITN. 

După ce s-a mutat și el la Pitești am devenit vecini de scară în celebrul bloc de garsoniere F1 din Găvana 2. Atunci ne-am cimentat prietenia, eu fiind posesorul unui televizor, care era locul unde vedeam meciurile la bulgari. Eram mai mulți colegi în bloc, dar cu Ilie și și cu Nelu Dumitrache, am început vacanțele împreună la mare. Ilie avea cortul lui portocaliu în care am făcut vacanțele la campingurile dela Neptun și Zodiac. Plăcerea lui Ilie era să bem o corăbioară, vinul de Murfatlar. 

Ilie m-a făcut să descopăr Delta în 1982. El venise cu câțiva ani înainte doar să admire natura, eu, Georgel Mociorniță eram pescari pârâți deja, cum a devenit el apoi, chiar dacă la început a fost dezamăgit când un derbedeu lipovean ne-a furat undițele, inclusiv a lui.

Am mai fost în Deltă cu cortul și pe la începutul anilor 90, dar vârsta și pensiunile ne-au mutat în condiții confortabile în Deltă.

Cu Ilie Pătrulescu, Nelu Dumitrache și fratele lui Ilie, Vasile am început să colindăm munții. Am fost în Retezat, unde am întâlnit un grup de polonezi. După ce am băut cu ei o noapte, ei au plecat. Noi fusesem într-o excursie și când ne-am întors am rămas șocați, nu era nicio urmă că ar fi fost pe acolo. Polonezii comparați cu noi iubesc natura și asta mi-a fost confirmat în excursia din 2018 în Polonia și țările baltice, nu vezi gunoaie! 

Cu Ilie am fost și prin Munții Cibinului, Lotrului, și Parâng cînd ne ploua și apoi ningea pe 15 august! Apoi am fost prin Apuseni. 

În ultimul timp ne mai vedeam la partide de pescuit pe Olt sau la Dunăre unde trăgeam la malul apei evident la cort!

Ilie l-a descoperit prin 1986 pe Mihai Vasilescu, rămas în Occident că a devenit speaker la BBS Secția România. Eu eram dependent de Europa Liberă, și am rămas surprins de calitatea emisiunilor BBC, realizate în perioade de timp mult mai restrânse față de Europa Liberă., devenind ascultător fervent al acestui post până după anii 90! 

Un alt moment important prin prisma meseriei a fost când am venit la el în garsonieră, după tura de la la reactor de după amiază din ziua de 2 mai 1986, când a venit Cernobîlul în România. Atunci eu am fost martorul norului radioactiv, detectat de aparatura reactorului TRIGA. Evenimentul l-am analizat cu damigeana de vin a lui Ilie. By the way am citit cu surprindere într-o carte în engleză de demi john adică damigeană! În perioada respectivă am folosit ca mijloc de eliminare a iodului radioactiiv alcoolul din vinul lui. 

Așa că prin pierderea lui Ilie Pătrulescu se încheie o prietenie începută acum mai mult de 40 de ani și asta m-a făcut mai trist și melancolic. Dumnezeu să-l odihnească!