Afacerile familiei Băsescu

De ceva timp nu numai Traian Băsescu este în centrul atenţiei jurnalistice şi politice, dar şi familia sa. 

Dacă pe la sfârşitul anilor 2000 fratele preşedintelui era băgat în tot felul de faceri puturoase, de câtva timp cea care este în prim planul afacerilor controversate este acum fiica cea mare a preşedintelui. Ajunsă notar într-un obscur sat din Vrancea, Ioana Băsescu a ajuns între timp la Bucureşti unde este o prosperă notăriţă şi om de afaceri. Am aflat că este proprietara unui apartament de mare lux, valorând un milion de euro, şi că între timp a devenit proprietar funciar. Iar ultima afacere care o are în centru pe această respectabilă doamnă este cea cu Gazprom, care are în proprietate o firmă sârbă, cu care fondează benzinării în România sub numele Gazprom. Una se află pe fiecare sens al autostrăzii Bucureşti Piteşti!

Că Gazprom se extinde în România nu-i nimic de zis, oricum ei ne furnizează gaze ruseşti, până când orbii şi bizonii de la Pungeşti şi aiurea vor afla, între timp, că fac jocurile intereselor acestui vechi duşman al României. 

La fel şi afacerile funciare ale familiei Băsescu au stârnit interesul Parlamentului. În timp ce preşedintele Băsescu retrimite legea vânzării către străini a proprietăţii funciare şi care face ca acest subiect sensibil să nu aibă reglementare şi străinii să poată cumpăra în orice condiţii pământ în România. Opinia mea este că nimeni din aceşti investitori nu vrea să ia pământul în spinare, vor să facă afaceri, cu excepţia poate a revizionismului unguresc, care visează să facă implantări ca în Palestina arabă.

Toate aceste investigaţii jurnalistice şi parlamentare pot să demonstreze că niciuna din afaceri nu conţine chestiuni nu are miros penal.

Rămâne însă apetitul demn de o cauză mai bună a acestei familii prezidenţiale pentru parvenitism ciocoiesc. Cine poate fi mai clar prototip pentru un Tănase Scatiu cu fustă decât celebrissima prietenă de familie, Elena Udrea? 

Îmi amintesc cum pedesereii, peremeii, pedeii şi alţi ejusdem farinae sugerau pe la sfârşitul anilor '90 că fiul preşedinelui Constantinescu ar fi fost implicat în controversate afaceri, la fel şi fiul prim ministrului Radu Vasile. De ei nu s-a mai auzit nimic, au dispărut în uitare, dacă erau probleme, justiţia aservită politic lui Băsescu ar fi inventat ceva vinovăţii.

Mă uit cu interes la reprezentanţii familiei Băsescu, începând cu vaporeanul care şi-a construit prosperitatea iniţială cu buful, contrabanda specific marinărească, apoi cu cei mai tineri. La toţi constat o foame de parvenitism care mă surprinde.

Nu-i imoral să te îmbogăţeşti, dacă joci după reguli, sau măcar în marginea lor, dar să foloseşti instituţiile statului în interes personal, doar pe vremea lui Carol al doilea se mai întâmpla!

Un funcţionar de acest calibru nu are voie din punct de vedere moral la acest comportament. Preşedintele Băsescu se poate ocupa de afaceri, dar după ce nu va mai fi preşedinte, iar notăriţa care a profitat de renumele tatălui trebuia să evite situaţii care ar fi adus-o în reflectorul public.

Ce se mai alege de lupta împotriva corupţiei, când preşedintele Băsescu demonstrează că este corupt, mincinos şi avid de îmbogăţire fără nicio restrângere!

Nimic!

Precum minciunile ipocriziile pe care le propagă mercenari precum colonelul Turcescu, EVZ, B1 tv şi alţii asemenea!

Nu spun despre cei de la Antena 3, care sunt obsedaţi de Băsescu şi pe care-l prezintă ca pe un monstru, că nici ei nu sunt îngeri, ci lefegii interesatului Voiculescu.

Dar sunt prietenul adevărului, nu al lui Băsescu!