Colinele Transilvaniei - Spre Biertan și Sighișoara partea a III-a

Biserica cetate Biertan

Duminică 4 august am hotărât împreună cu Măriuca să mergem să vedem Biertanul. Cumnatul meu Ionuț trecuse împreună cu familia prin Biertan m-a asigurat că drumurile sunt bune și merită excursia.

De fapt aveam de mult în obiectiv să vizitez bisericile fortificate din Ardealul săsesc.

Așezările săsești din Transilvania pe aria Sibiu, Mediaș, Sighișoara erau în medievalitate așezări prospere care atrăgeau lăcomia tătarilor și otomanilor. Ca să respingă aceste năvăliri și să-și apere avutul, sașii au construit pe o colină mai înaltă biserica și au fortificat-o, ca să reziste asaltului acestor năvălitori. În jurul acestei biserici cetate se desfășura și respectiva așezare.

Ca să ajungem din Avrig la Biertan trebuia să o luăm drept spre nord, peste Olt prin Săcădate și peste dealuri până la punctul final.

Săcădate este satul așezat pe Olt pe partea dreaptă a râului. Nu fusesm niciodată în acest sat din motive simple, peste Olt se trecea cu bacul sau se făcuse un podeț suspendat. Doar când s-a construit hidrocentrala Avrig era în fine o legătură pe șosea direct spre Săcădate. Măriuca ne recomandase să luăm o telemea de vaci care este făcută la Săcădate și într-adevăr gustul era excellent!

Am trecut rapid prin sat și am luat-o pieptiș pe dealul înalt din spatele Săcădății. Pe deal erau vaci care pășteau într-un perimetru înconjurat de un cablu pus sub tensiune care să nu lase vacile să iasă de pe pășune.

Trecând de vărful dealului am avut panorama altor dealuri spre nord.

Hosman

Biserica din Hosman

Am trecut succesiv prin Cornățel, Nucet și am intrat pe excelenta șosea Sibiu Agnita. La un moment dat am ajuns pe lângă Hosman și am intrat această localitate, unde se vedea biserica fortificată.

Am ajuns la baza bisericii fortificate și am urcat la biserică. Lângă ea se află și un fel de pensiune ținând de biserica evanghelică și există și o fundație geramnă cu titulatura germană a localității Holzmengen, care derivă de la lemn, ocupație a locuitorilor, probabil. 

Am fotografiat exteriorul, biserica fiind închisă. M-am aventurat de unul singur spre vârful turnului bisericii. 

Mecanismul ceasului

Exista un avertisment că o faci pe contul tău. Într-adevăr era o scară cvasi improvizată pe care am urcat până sus, de îmi tremurau picioarele de efort și emoție. Am tras poze cprin ferestrel turnului spre exterior, dar și cu mecanismul ceasului din turn, pe care îl repara un meșter neamț care vorbea doar limba lui. La coborâre apăruse și un sas din localitate care se conversa cu meșterul.

Am coborât și am mai tras niste poze. Aici jos era un afiș cu zona care urma să o vizităm și care poartă generic numele de Colinele Transilvaniei - Bisericile Fortificate.

Călătoria a fost printr-un peisaj mirific, dealuri domoale, împădurite cu zone de fânețe și zone agricole. Satele au fost locuite majoritar sau exclusiv de sași. În locul lor s-au mutat țiganii, dar miracol, casele arată bine sunt îngrijite, locuitorii respectă curățenia, nu vezi murdării și peturi pe șosea. Parcă mă aflam în Ungaria, Slovacia, Cehia, sau Polonia de anul trecut. Deci se poate să avem zone de Românie normală fără mizerie. Vorbind de țigani ce i-aș trimite pe cei din Pătroaia sau Păuleasca, de unde se scurgea un râu de peturi să meargă în această zonă să vadă că unii de ai lor păstrează normalitatea și curățenia.

De aceea mereu sunt întristat de un drum spre București pe tren, dar și pe autostrada Pitești Biucurești unde vezi că România se scufundă înt-o mare de gunoaie.

Am continuat drumul prin Alțâna, Nocrich, Ighișul Vechi, Bârghiș, Pelișor unde am pozat o altă din mașină biserica fortificată.

Biserica din Pelișor

Richiș

Biserica din Richiș

Am deviat pe un drum pe marginea unei păduri și am ajuns la Richiș unde se afla o altă biserică fortificată. Era închis așa că am pozat totul pe afară.

Biertan

După câțiva kilometri am ajuns în fine la Biertan. Eram în piața principală a localității și în apropiere, pe deal se afla extrem de maiestuoasă biserică, înconjurată de fortificații și turnuri de apărare. Neșansa Biertanului a fost că nu s-a aflat în intersecția unor drumuri comerciale importante.  Oricum am aflat de la ghida săsoaică că aici s-a aflat Episcopatul Evanghelic al sașilor începând cu episcopul Unglerus din 1572 timp de 2 secole.

 

Am urcat spre biserică pe o scară acoperită ca aceea de la Biserica din Deal din Sighișoara.

Cum am ajus sus am căutat toaleta, era un indicator WC pe sub o poartă, dar mai erau niște turișți dezorientați, era doar o ușă închisă în zid la capătul aleii.

Am renunțat și am revenit și am intrat în biserică. Aici era într-o cameră adiacentă galeria de portrete a episcopilor sași de la Biertan și puteam primi explicații de la o ghidă săsoaică de origine din zonă. 

Mi-a explicat că iconstasul fabulos era moștenirea de la tradiția catolică anterioară. Retablul nu se mai închide, pictura este clar de influență flamandă din secolul al XV-lea cum am văzut la St Baafs în Ghent, iconostasul realizat de Van Eyck - Adorația Mielului Mistic.

Am întrebat-o pe ghidă dacă patronii restaurantului Unglerus de sub cetate sunt descendenți ai episopului. Mi-a spus că sunt doar niște oameni cu bani, care exploatează memoria acestui fondator. Am mai întrebat-o dacă se mai țin slujbe în biserică și mi-a spus se țin slujbe de două ori pe lună,  că sunt cam 85, dar de origine mixtă români căsătoriți cu sași, care merg la ambele biserici.

Clanța - bijuterie mecanică

Am găsit în exteriorul bisericii o expoziție cu viața sașilor în fotografii de epocă. În al Doilea Război Mondial sașii au preferat SS-ul german!

Iconostas în stil flamand

Oricum ei lasă acestei țări o moștenire impresionantă cu care putem fi mândri, păcat că au emigrat, nu au plecat în interbelic, erau încă 750000, dar comunismul i-a silit să plece după 800 de ani de conviețuire în această zonă. 

Episcopul Unglerus

Nu au fost însă alungați ca în Polonia, Iugoslavia, Ungaria, Cehoslovacia. Au fost luați  de bolșevici la muncă silnică în Donbass în 1945 dar s-au întors la începutul anilor 50. Au emigrat masiv ca și șvabii în anii 70-80. Am pierdut cei mai harnici locuitori ai acestei zone.

În piață era un panou care punea în vedere locuitorilor Biertan să respecte aerul tradițional al caselor, zona aflându-se sup protecția UNESCO.

Interesant că aici s-au descoperit cele mai vechi artefacte, o cruce din secolul IV AD, care atestă că aici populația descendentă a dacilor romanizați se creștinase deja.

Biertanul este deja un important obiectiv turistic, fiind mulți străini. La masa de la Restaurantul Unglerus s-au așezat lângă noi care ne-au întrebat dacă se poate mânca aici. Cu toate că eu am luat doar brânză cu smântână și mămăligă și o bere i-am asigurat că nu sunt probleme.

Șaroș pe Târnave

Biserica din Șaroș pe Târnave

Uitându-mă pe hărțile din zonă am descoperit că în apropiere se mai găsea biserica fortificată de la Mălâncrav. Le-am convins pe fete să mergem și acolo. 

Așa că ne-am așternut pe drum și am ajuns la Șaroș pe Târnave, pe săsește Saros am der Kokel?! Alt sat săsesc cu locuitor țigani acum, unde se afla o altă biserică fortificată. Am oprit și m-am dus să o vizitez. Erau oameni de ai locului care mi-au permis accesul în biserică.

Într-o mică localitate o biserică superbă unde se urcă spre ea printr-o scară acoperită, altă costantă a acestor biserici.  A fost edificată pe la 1442 și a fost fortificată cu 5 turnuri. Azi era o o atmosferă liniștită, o curte cu pomi și cu iarbă cosită.

Mălâncrav

Biserica din Laslea

Imediat ce am ieșit din Șaroș am luat-o la dreapta pe șoseaua Sibiu-Mediaș-Sighișoara. Șoseau perfectă este paralelă cu noua cale ferată de viteză Sighișoara Deva. Ajungem la Laslea-Grosslasseln în germană, unde se află o altă biserică fortificată. Intrarea este spre Căminul Cultural și lângă biserică se află și un spital.

Spitalul Lukas din Laslea

Am ieșit din Laslea spre Mălâncrav pe o vale superbă pe care am filmat-o.

Ajungem și la biserica fortificată din Mărânclav, Malenkrog în germană, tot așa cu o pensiune pentru turiști, și am dat de un autocar cu turiști din Ungaria.

Biserica este o bijuterie medievală în teritoriul dominat de familia Apafi. În afaraă de țigani și români sunt și unguri în localitate, pentru că în apropiere se află o biserică catolică.

Biserica din Mălâncrav

Biserica este pictată superb la interior. În apropiere este și o casă a bisericii și o pensiune pentru turiști veniți pe linie bisericească.

Biserica catolică din Mălâncrav

Sighișoara

Ieșim din Mălâncrav și trecem de Laslea și ne îndreptăm spre dreapta spre Sighișoara. Adriana nu văzuse Sighișoara și am decis să ajungem la Sighișoara. Am mers pe șoseaua excelentă Sibiu Mediaș Sighișoara paralelă cu calea ferată reondiționată.

Am intrat în Sighișoara (Schaesburg) pe direcția Târgu Mureș. Pentru mine a fost mai ciudat, că de obicei urcam în cetate dispre Brașov. Am urcat prin poarta cetății la Turnul Cizmarilor. Cetatea s-a umplut de kitsch, cum constata verișoara Măriuca pentru că a fost invadată de vânzători de suveniruri.

Era frumos afară, soare și prin cetate se plimbau grămezi de turiști.

Am pozat casa unde a locuit Vlad Dracul între 1431-35, tatăl lui Vlad Țepeș. Țepeș se spune că ar fi avut o iubită săsoaică, probabil din acest motiv invada mereu Brașovul și alte zone săsești și le dădea foc, de i-a ieșit renumele de principe foarte crud și distrugător în poveștile germane, din care s-a inspirat Bram Stoker pentru romanul Dracula.

M-am plimba prin zona cetății unde se află Turnul cu Ceas și unde se află promontoriul  din spatele Bisericii Mânăstirii, acum în reparații, de unde priveam spre orașul de jos când am fost prima oară, în 1966, într-o excursie prin Transilvania și m-am împrietenit cu niște sighișoreni de vârsta mea de atunci.

Încercarea de forță a fost urcușul pe scara acoperită spre Biserica din Deal. Adriana m-a booscorodit că a trebuit să urce atâtea trepte.

Ajunși sus am văzut că lângă biserică se află Liceul German Joseph Haltrich. Adriana mi-a zis că nu ar mai fi făcut liceul dacă ar fi trebuit să urce dealul pe scară. Am văzut însă că este o alee de mașini în cimitirul din spatele bisericii, pe unde probabil că sunt aduși elevii cu auto.

Am intrat în biserică și am pozat altarul, picturile, ba am intrat și in subsol unde se vedeau niște coșciuge din vechime, cam mititele, de copii?

Scara de la Sighișoara

Am făcut și poze de sus spre calea ferată unde Măriuca a văzut în fine un tren de marfă, că nu mai văzuse așa ceva de mult!

Am ieșit din cetate pa aceeași poartă și Adriana s-a oprit să ia niște cadouri dintr-un magazin cu specialități secuiești.

Daneș

Biserica din Daneș

Localitatea spre Mediaș cum ieși din Sighișoara este Daneș-Dunesdorf  cu o altă biserică fortificată pe care am pozat-o din exterior, fiind închisă.

Ce m-a impresionat era cât de frumos aranjată era comuna, cu ronduri de flori, chiar și o căruță care era pe post de ghiveci de flori. Aici am început să întrebăm de o benzinărie și ni s-a spus că doar în Mediaș ami se găsesc.

În drum spre Mediaș am trecut prin Brateiu Pretai, unde era o altă biserică fortificată și la ieșire erau țigani spoitori și niște tentative de palate țigănești cu turnulețe.

La Mediaș  am oprit doar la un Lidl și la benzinărie

Am continuat spre Sibiu trecând prin faimoasa Copșa Mică unde nu se mai văd urmele de la poluarea cu negru de fum. 

În Axente Sever am mai pozat o altă biserică fortificată.

Biserica din Axente Sever

Spre Sibiu am trecut prin Slimnic Stolczenburg. Aici se află o veche cetate căreia i-am mai făcut poze din mașină. 

Am coborât dealurile spre Sibiu prin Șura Mare - Gross Scheuern și am intrat în autostrada Sibiu Deva. Aveam o panoramă splendidă a Munților Făgăraș în stânga și Munții Cibinului în dreapta. 

Cetatea din Slimnic

Și așa în vreo 20 de minute am ajuns înapoi în Avrig după o avemtură splendidă prin Colinele Transilvaniei, printr-o zonă  curată și aranjată  pe care mi-aș dori să fie extinsă la toată România. 

Munții Făgăraș

Munții Cibinului

PS Sper că ați avut răbdare să parcurgeți acest text la care am muncit din greu.