joenegut, persoană non grata pe forumul revistei 22

În debutul unei postări anterioare "MRU şi alte năzbâtii politice", relatam despre reacţia mea la un articol dedicat de Dragoş Paul Aligică, http://www.revista22.ro/calin-popescu-tariceanu-39108.html

Ce scrisesem acolo sunt obligat să reproduc:

"Am citit cu interes! Si ce am gasit? Opiniile unui mitocan despre un ciocoi! Macar Filimon a reusit un roman clasic! D-voastra doar niste obaznicii de individ galagios si prost crescut!"

Recunosc că exprimarea mea despre autor a fost cam dură şi neconvenabilă. Mi-am zis că m-am grăbit!

Şi i-am recitit articolul şi mi-am consolidat părerea! Este aşa cum zic!

Reacţia încriminatului pe acelaşi forum mi-a trezit un râs homeric, iar sunt obligat să reproduc:

"Domnule, da: prost crescut si mitocan, dar cand vine de la celebrul joenegut, teroarea forumurilor, logicii si bunului simt, reaparut in peisaj dupa o lunga absenta ca sa-si etaleze frustarile si cultura de scoala generala, nu e insulta, e o duioasa si autoindulgenta autocaracterizare. PS Rog colegii de la moderare sa ne scute(a)sca de prezenta acestui nefericit pe care am avut nesansa sa-l fi cunoscut personal sub numele real acum mai bine de 20 de ani."

După cum observaţi, DPA a fost foarte afectat de caracterizarea mea şi mi-a oferit replica de mai sus.

Probabil, faptul că am făcut trimiterea la romanul lui Nicolae Filimon, Ciocoii vechi şi noi" îmi atestă cultura de şcoală generală. 

Observ cu uimire şi stupoare că am fost absent de pe forumuri, păi eu mai combat tot timpul, valorificându-mi cultura de şcoală generală, bine că o stăpânesc şi pe asta.

Ce m-a nedumerit cel mai tare a fost faptul că mă cunoaşte de acu'  douăj dă ani şi sub numele real! Asta mi-a provocat şi mai abitir râsul! 

De unde ne-am cunoaşte?

Păi de la liberali evident, dar umila mea persoană nu a fost niciodată implicată în politica liberală de anvergură, să fi fot de la fuzionatul PAC? Nici de acolo nu mi-l amintesc, îi cam ştiam pe cei din jurul lui Nicolae Manolescu. Dar cel mai tare m-a amuzat că mi-ar cunoaşte adevăratul nume?! Aş că i-am dat următoarea replică:

Domnule DPA, habar n-ai cine sunt! Mai bine cata pe internet, prin afacerile de stiinta, nu prin parerisme de doi bani! Gheorghe am fost, dar colegii mi-au zis Joe! A bon entendeur salut! 

Replicile acide şi aroganţa acestui personaj m-a făcut să-i explorez biografia, atâta timp cât el nu se bazează în privinţa mea pe amintiri false.

Este născut în 1966, a absolvit cam după revoluţie ASE, Secţia de relaţii internaţionale, adică comerţ exterior, cum se zicea anţărţ. Dacă nu mă înşel la astfel de facultăţi parcă îţi trebuie un certificat de competenţă politică de la UTC, PCR, etc.!

În fine respectivul domn a fost un ambiţios, a beneficiat de burse Soros, şi-a completat studiile în sociologie prin universităţi americane, a obţinut doctorate, a fost sprijinit şi de doamna Alina Mungiu, şi actualmente se află în SUA la o universitate american George Mason din Virginia pe post de cercetător principal, dar şi asociat cu diverse alte instituţii. Deci un tip serios şi de luat în considerare. În orice caz academic nu avem nicio legătură. Omul este economist, sociolog, doctrinar şi mai ales părerist principal la revista 22! 

I-am citit, cum am spus, părerile şi cu alte ocazii. DPA face parte din categoria acelor tineri cu păreri solide, indubitabile şi definitive. Aroganţa, care n-are nimic de a face cu ştiinţa de carte îl caracterizează. Nu ştiu ce i-a dat aşa nas, să fie Valeriu Stoica, să ful Doamna Mungiu?

Nu o spun din v'o ranchiună, sau invidie, o spun de la înălţimea unei vârste şi a experienţei dobândite. Am văzut şi eu multe şi mulţi căţei tineri de tipul celui în chestiune.

DPA este un neocon, cu toate că ai zice că este un liberal după antecedente, este suporterul politicilor economice ale lui Băsescu, extrem cu tendinţă fascizantă. Dacă liberalismul dur caracterizează viaţa economică americană, între aceasta şi economia românească este o mare diferenţă.  Diferenţă nesesizată de unii din prietenii mei americani! Acolo în orice perioadă poţi găsi un loc de muncă care să-ţi asigure un minim de decenţă, din păcate în România nu este cazul! Şi atunci mecanismele de protecţie socială trebuie să fie în funcţiune în România. 

Şi apropo de asta dacă n-ar fi fost guvernarea ciocoiului Tăriceanu, liberal şi lipsit de generozitate cum îl caracterizează DPA acum eu şi alţi nu am fi avut un nivel de pensie cât de cât decentă. Era într-adevăr perioada de maximă prosperitate românească. Acum mulţi îşi pun întrebarea cum va fi acoperit bugetul pensiilor, în lipsa unui număr suficient de angajaţi şi plătitori de taxe pentru acoperirea acestora. Aici Băsescu a procedat fără milă, a tăiat salariile bugetarilor parazitari şi a umblat şi la pensii, chiar dacă CCR interzisese. Uite că guvernarea USL, Ponta, sau cum vreţi a găsit resursele şi a crescut cât de cât pensiile şi a refăcut salariile bugetare.

Cel mai tare mă enervează parşivenia şi obrăznicia pedeliştilor (şi a pemepiştilor extraşi) care combat că nu sunt suficient de mari veniturile, de parcă ei ar fi mărit veniturile, nu le-ar fi tăiat fără milă!

Asta reproşez guvernărilor lui Băsescu şi asociaţii, lipsa de milă şi de solidaritate. În timp ce lumea o ducea greu, reprezentanţii sceleraţi ai acestei guvernări furau din buget cu neruşinare!

Dura noastră justiţie îi caută pe toţi cu o singură excepţie, pe pedelişti!, în pofida tuturor documentelor şi probelor prezentate. DNA este preocupată securistic doar de inamicii putativi ai lui Băsescu. E ceva putred acolo!

Cât despre liberalul DPA care cere cu obrăznicie şi nesimţire cenzurarea numelui meu ce să zic? Îşi renegă  propriile convingeri! Spre deosebire de el, cei de la 22 nu mi-au cenzurat replica!