sâmbătă, 24 ianuarie 2015

Cui e frică de marxism?

Simplu! Mie!
Observatorul Cultural este un din lecturile mele preferat pe net, de fapt sunt mulţi cititori şi mai ales comentatori pe forum printre care mă număr.
Am citit cu interes acest articol al domnului Doru Pop.

http://www.observatorcultural.ro/Cui-i-e-frica-de-marxism*articleID_31346-articles_details.html

Am înţeles de fapt ce doreşte dl. Pop, să-i combată pe boierii minţii, adică pe autorii cărţii:
O idee care ne suceşte mintea de Andrei Pleşu, Gabriel Liiceanu şi Horia Roman Patapievici.

Că vrea să-i combată este una să ni-l servească pe Marx şi învăţătura lui care ne-a adus comunismul, cel mai sinistru regim şi din cauza geografiei asta să o servească altora.
Îmi imaginez că domnul Pop face parte din cohorta celor care au ajuns pe la universităţi occidentale, unde Marx şi teoriile lui nepuse în practică decât în partea noastră de lume. Acolo ele par a fi lipsite de repercusiunile ce le-am simţit noi pe pielea noastră.

Probabil că domnul Pop era şoim al Epocii de Aur pe când părinţii şi bunicii lui îngheţau la cozile la care se bagă ceva, ca astăzi acelaşi domn Pop să ne îmbrăţişeze asfixiant cu ideile lui marxiste.
Noi care am suportat 45 de ani (eu doar 40) sistemul izvorât din el suntem lămuriţi cu marxismul.
Sunt de acord  că societatea capitalistă este criticabilă, are multe hibe, dar mă mir că domnul Pop nu observă că societatea capitalistă în România a fost recreată de stânga şi de Iliescu, vechi comunist şi marxist. România are azi zone subdezvoltate, dar dacă ne uită cu atenţie zonele astea subdezvoltate sunt moştenirea sistemului comunist şi acolo vătafii şi vechilii marelui partid de stânga sunt cei care taie şi spânzură şi perpetuează iresponsabil subdezvoltarea. Oricum cine revine după 25 de ani în România poate observa cu uimire că zone rurale au cunoscut beneficiile urbanizării, de neconceput în Epoca de Aur a lui Ceauşescu, cel care a murit cu Internaţionala pe buze. 

Că vorbeşte de doctrină şi că argumentele lui Liiceanu în special sunt slabe şi fără acoperire este una. dar Doru Pop o ia pe cărarea lui Corneţeanu cu generaţia noastră ratată. Insinuează absolut prezumţios dacă nu prosteşte, de ce Pleşu, Liiceanu, sau Patapievici erau în instituţii de vârf ale cercetării umaniste sau ştiinţifice. DP habar n-are că în anii '60 politrucii marxişti din România au ajuns la concluzia că excluziunea socială a unor oameni cu probleme de dosar poate afecta dezvoltarea României. 

La IFA Hulubei, descendent de vechi boieri moldoveni avea o pasiune să colecţioneze specialişti descendenţi ai vechii aristocraţii, chiar din anii 50. În institutul de cercetări unde am lucrat timp de 35 de ani erau mulţi care aveau probleme de dosar.  În ăştia mă includ şi pe mine pentru că am fost blocat la ieşiri în Occident până la Revoluţie, dar alţii aveau dosare cu adevărat grele.
DP critică capitalismul din ţările subdezvoltate, dar se face că nu ştie că subdezvoltarea este determinată de clasa politică, la fel şi la noi blamabilă. 
Şi eu am detestat rasismul social al regimului Boc şi al fostului preşedinte, autist la problemele sociale, care nu avea nicio legătură cu liberalismul şi sistemul capitalist de azi.
Nici ideile reacţionar conservatoare ale lui Patapievici detectate de Pop la Liiceanu cu societatea votului cenzitar, care contrazice fundamentul democraţiei de tip capitalist şi aminteşte de Ancienne Regime îmi displac profund şi mie. Intelectualii de prestigiul lui Liiceanu, Pleşu, sau Patapievici trebuie să convingă pe oamenii de avantajele capitalismului popular nu al celui din vremea lui Marx în Anglia anilor 1859.
De fapt aceasta este marea provocare a actualităţii, cum facem să ieşim din subdezvoltare cu zonele înapoiat? Deja în Moldova există un număr important de oameni care muncesc în Occident şi rezultatele muncii lor se observă în casele noi. Doar autorităţile locale trebuie să asigure utilităţile necesare confortului capitalist. Pentru că în primele mele ieşiri în Occident am văzut scene care arată cum se îngrijesc autorităţile cu oamenii aflaţi în nevoie şi am exclamat că aici s-a construit comunismul.


Analiza lui Doru Pop este ratată!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu